25 C
Bucharest
18 iulie 2019

Europa copiilor

unicef

Uniunea Europeană (UE) este o uniune economică și politică, dezvoltată în Europa, care cuprinde 28 de state membre, printre care și România.

1958              Belgia,   Franța,   Germania,   Italia,   Luxemburg,   Olanda

1973              Danemarca,   Irlanda,   Regatul Unit

1981              Grecia

1986              Portugalia,    Spania

1995              Austria,    Finlanda,   Suedia

2004              Republica Cehă,    Cipru,    Estonia,   Ungaria,   Letonia,   Lituania,   

                       Malta,      Polonia,    Slovacia,    Slovenia.

2007              Bulgaria,   România

2013              Croația

Cu siguranță ați auzit despre cele două războaie mondiale și știți foarte bine cât de multă suferință au provocat acestea.

Ei bine, după cel de-al Doilea Război Mondial, câțiva lideri europeni s-au întrebat Ce putem face ca astfel de lucruri îngrozitoare să nu se mai repete?

Această întrebare a fost sâmburele din care s-a dezvoltat Uniunea Europeană. Dar nu s-a numit de la început așa, și nici nu a avut atât de multe state membre.

În 1952 a fost înființată “Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului”. De ce? Fiindcă șase state europene au hotărât să pună la comun producția de cărbune și oțel. Ele s-au gândit că o colaborare de acest fel va scădea șansele unui noi război. Dacă vor controla împreună resurse importante, pe care se baza transportul, producția de arme și de energie, cum să ajungă să se mai lupte?

Statele care au promovat colaborarea menită să scadă riscul unui nou război au fost Belgia, Franța, Germania, Italia, Luxembourg și Olanda.

Fiindcă lucrurile au mers bine, cele șase state, considerate „părinții” Uniunii Europene, au hotărât să mai facă un pas care să le apropie și mai mult. Au decis să înlăture obstacole care îngreunează comerțul între ele și să creeze o piață comună. Așa a apărut Comunitatea Economică Europeană, în 1958.

Abia la începutul anilor ’90 a fost ales numele de Uniunea Europeană.

Pentru ca o Uniune atât de mare să funcționeze are nevoie de un sistem bine pus la punct. Care sunt, așadar, instituțiile europene?

COMISIA EUROPEANĂ

Cei 28 de Comisari europeni, aparținând celor 28 de state membre, propun legi și veghează ca Tratatele care stau la baza Uniunii Europene să fie respectate.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European reprezintă toți cetățenii Uniunii Europene, de aceea este important ca cei cu drept de vot să meargă să aleagă reprezentanții din partea României, o dată la cinci ani.

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, CONSILIUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL EUROPEI

Știm, cele trei denumiri pot crea confuzii, uneori am auzit chiar și oameni mari care le încurcă. Să le luăm pe rând:

Consiliul Uniunii Europene

Cunoscut drept “Consiliul” sau “Consiliul de Miniștri”, e locul care strânge laolaltă miniștri din statele membre. Ei se consultă, iau decizii și fac presiuni pentru ca anumite legi să fie implementate în beneficiul cetățenilor.

Consiliul European

Este alcătuit din șefi de state sau de guverne din țările membre și aici sunt definite prioritățile și strategia generală a Uniunii Europene.

Consiliul Europei

Este independent de Uniunea Europeană, dar reunește toate statele Uniunii, precum și alte țări din Europa care nu sunt încă membre. Este o organizație internațională cu scopul de a promova drepturile omului, democrația și statul de drept în Europa. Este alcătuită din mai multe organisme, dintre care cele mai cunoscute sunt Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Comitetul de Miniștri (organismul de decizie al Consiliului Europei) și Adunarea Parlamentară (alege judecătorii Curții Europene a Drepturilor Omului, veghează asupra respectării valorilor de bază promovate de Consiliul Europei).

Imaginează-ți că profesorul vostru decide ca ora de dirigenție să fie ținută prin rotație de toți elevii, câte 6 luni fiecare. Direcțiile și mizele orei sunt stabilite de profesor în acord cu conducerea școlii, dar orele sunt gestionate de câte un elev.

Similar se întâmplă și cu președinția țărilor membre ale Uniunii Europene (precum România) la Consiliul Uniunii Europene, rol deținut câte șase luni, prin rotație, de statele membre.

La fel ca elevul care este numit șeful orelor de dirigenție, Președinția României va trebui să acționeze ca un mediator, fiind responsabilă de avansarea lucrărilor Consiliului privind legislația europeană, de asigurarea continuităţii agendei Uniunii Europene, a unor procese legislative bine organizate şi a cooperării dintre statele membre.

Cu alte cuvinte, Președinția veghează la bunul mers al negocierilor dintre state sau cu Parlamentul European, al cărui acord este necesar pentru realizarea majorității politicilor care influențează viața cetățenilor din cele 28 de țări membre ale Uniunii Europene.

Pentru cei care vor să știe mai multe:

Dacă vrei să impresionezi în discuții cu prietenii sau cu oamenii mari, uite o informație cu care nu dai greș: În trecut, țara care deținea Președinția Consiliului Uniunii Europene avea mai multe puteri de influență decât în prezent. Rolurile s-au schimbat după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, în 2009. Cum? Spre exemplu, țara care deținea Președinția Consiliului Uniunii Europene putea stabili Agenda Uniunii Europene , adică cele mai importante aspecte în care se vor lua decizii pe durata celor șase luni. S-a schimbat asta fiindcă nu ajuta la capitolul continuitate: Agenda se putea schimba drastic după șase luni, când la Președinție venea alt stat. Așa că acum Agenda este stabilită de Summiturile Uniunii Europene, niște întâlniri regulate ale liderilor Uniunii Europene.

Ce aduce pentru copii Președinția României a Consiliului Uniunii Europene?

Înainte de toate, vă reamintim că toți copiii care ne nasc în Uniunea Europeană beneficiază de o serie de drepturi pe întreg teritoriul acesteia, cum ar fi: Dreptul de a locui și de a circula liber în Uniune, Dreptul de a participa la viața politică a Uniunii, Dreptul de a înainta petiții și plângeri, Dreptul la protecție consulară etc. În plus, Uniunea Europeană încurajează cetățenii de toate vârstele să joace un rol activ în dezvoltarea sa.

În contextul preluării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene, Guvernul României va promova la nivel european participarea și implicarea copiilor.

Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul ministrului delegat pentru Afaceri Europene, și Institutul European din România, în parteneriat cu Consiliul Județean Bacău, Inspectoratul Școlar Bacău și UNICEF în România, au organizat deja o consultare unică în România și Uniunea Europeană, cu peste 300 de copii din județul Bacău. Copiii și-au spus părerea pe subiecte legate de Uniunea Europeană, școală, toleranță și prietenie. Marea majoritate a copiilor au fost deschiși la a cunoaște oameni din alte țări sau culturi și au propus inițiative civice lăudabile.

Ministerul Afacerilor Externe mai are în derulare programul “Delegat de Tineret la Uniunea Europeană”, desfășurat în parteneriat cu Ministerul Tineretului și Sportului. Programul este destinat tuturor celor cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani interesați de tematica europeană.

Totodată, Ministerul Afacerilor Externe va selecta patru tineri români pentru programul pilot “MAE – UNICEF: Ambasador Junior la Uniunea Europeană“. Copiii și adolescenții vor avea astfel oportunitatea de a promova România și politici pentru copii, precum și de a se implica direct în procesul de pregătire și exercitare a Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

În plus, va exista un mecanism inedit de consultare a copiilor și tinerilor pe rețelele sociale: U-Report România. În Uniunea Europeană, 1 din 5 cetățeni este copil sau tânăr. De aceea este esențial ca la dezbaterile care definesc viitorul Europei să participe copiii și tinerii. Ideile lor pot avea o contribuție semnificativă la viitoarele politici și programe europene care să le asigure accesul egal la educație, sănătate, integrarea pe piața forței de muncă și o implicare activă în deciziile care le influențează viața.

Conferința de la București a copiilor din UE va pune bazele mecanismelor de consultare a copiilor în deciziile Uniunii Europene

Având în vedere că 1 din 5 cetățeni europeni este copil sau tânăr, ținând cont de dreptul copiilor de a fi consultați și de a participa activ la procesele de luare a deciziilor care îi privesc, în conformitate cu prevederile Convenției Națiunilor Unite privind drepturile copilului, implicarea acestora în dezbaterile care definesc viitorul Europei este o prioritate a Guvernului României pe durata mandatului țării noastre la Președinția Consiliului Uniunii Europene.

În cadrul acestui demers, Ministerul Muncii și Justiției Sociale prin Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție și Ministerul Afacerilor Externe – prin Ministrul Delegat pentru Afaceri Europene, alături de UNICEF România au convenit să colaboreze în vederea promovării cu prioritate a dreptului copiilor la participare.

Obiectivul principal al acestei colaborări este întărirea implicării copiilor în  procesele de adoptare a deciziilor și elaborarea politicilor dedicate lor, la nivelul Uniunii Europene.

Realizarea acestui deziderat va fi posibilă prin stabilirea unor reguli generale și mecanisme structurale concrete la nivelul UE, care să  permită implicarea reală a copiilor în dezbaterile și procesele decizionale care vor creiona viitorul Uniunii Europene.

Astfel, pe durata Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, printr-un amplu proces de consultare ce va implica copii din Europa, experți internaționali si reprezentanți ai instituțiilor europene din domeniul drepturilor copilului, va fi elaborată „Declarația de la București a Copiilor din Uniunea Europeană”.

Declarația va reprezenta un instrument ce poate mobiliza instituțiile europene și statele membre în vederea stabilirii unor structuri formale și a unor mecanisme menite să promoveze dreptul copiilor la participare în acord cu prevederile Recomandării UE „Investiția în copii”, Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene și Convenția Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului.

„Declarația de la București a Copiilor din UE”, elaborată de un Board al  copiilor români, special constituit în acest sens, este diseminată în prezent în Europa prin intermediul rețelelor UNICEF, EuroChild, Salvati Copiii, Federației Organizațiilor Neguvernamentale din Protecția Copilului, a asociațiilor europene de elevi de liceu, cu scopul de a obține sprijin și feedback din partea a numeroase și variate categorii de copii din întreaga Uniune Europeană.

Declarația este disponibilă la adresa: https://childrendeclaration.typeform.com/to/gGYswC

Acest proces va fi sprijinit, de asemenea, de un număr semnificativ de experți, ale căror recomandări și propuneri privind arhitectura mecanismelor concrete de participare a copiilor la procesul de luare a deciziilor se vor constitui într-un document suport ce va însoți „Declarația de la București a Copiilor din Uniunea Europeană”.

Punctul culminant al acestor demersuri deja începute va fi reprezentat de organizarea la București, în perioada 6-7 mai a.c., a Conferinței internaționale privind „Participarea Copiilor la procesele de luare a deciziilor și de elaborare a politicilor la nivelul UE”.În cadrul acesteia, copiii și adolescenții din România și din statele membre ale UE vor finaliza textul declarației și o vor prezenta reprezentanților ministerelor și autorităților centrale responsabile cu problematica drepturilor copilului din cele 28 de state membre, experților în drepturile copiilor, dar și specialiștilor din instituții europene și Parlamentul European. Documentul va deveni astfel un reper în definirea drepturilor copiilor și a afirmării dreptului acestora la participare în toate procesele de adoptare a politicilor și deciziilor care vor contribui la construirea viitorului Uniunii Europene.