4.9 C
Bucharest
12 decembrie 2019
Afaceri economice și financiare Galerie video Mediu Știri

Declarațiile premierului Viorica Dăncilă la Forumul Industriei Auto Europene 2019

Prim-ministrul României, Viorică Dăncilă, a deschis Forumul dedicat industriei auto, eveniment care se desfășoară astăzi la Craiova. La eveniment mai participă comisarul european responsabil pentru piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri, Elżbieta Bienkowska, ministrul mediului, Grațiela Gavrilescu, ministrul transporturilor, Răzvan Cuc, ministrul economiei, Nicolae Bădălău, ministrul pentru mediul de afaceri, Ștefan-Radu Oprea, și oficialități locale.

Declarațiile premierului Viorica Dăncilă la Forumul Industriei Auto Europene 2019

Doamnă comisar,

Doamnelor și domnilor,

Mă bucur să văd o participare atât de numeroasă la acest eveniment dedicat uneia dintre cele mai puternice activități industriale din Uniunea Europeană: industria auto.

Europa trece prin schimbări majore, care lansează noi provocări pentru întreaga comunitate europeană: economice, sociale, politice. Este datoria noastră, a tuturor, să acționăm rapid și cu determinare, să fim proactivi și implicați, să lucrăm împreună pentru a păstra reziliența economiei europene, și, implicit, a industriei auto.

Ne aflăm într-unul dintre cele mai importante centre economice ale țării, la a cărui dezvoltare sectorul auto a avut un rol determinant. Evenimentul de astăzi este organizat sub Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene la Craiova, tocmai pentru a sublinia importanța acestei industrii pentru România.

După cum vedeți, am adus astăzi cu mine un număr mare de miniștri pentru că am dorit să transmit un mesaj puternic din partea Guvernului. Am venit în mijlocul dumneavoastră pentru ca împreună să găsim noi soluții și programe reciproc avantajoase. Guvernul vă susține să vă dezvoltați, dumneavoastră creați noi locuri de muncă și generați creștere economică și implicit o viață mai bună pentru români.

Sectorul auto înseamnă nu doar în România, ci în întreaga Europă, produse cu valoare adăugată mare în exporturi, factor esențial pentru competitivitatea economiei. Dar înseamnă mult mai mult decât atât: înseamnă locuri de muncă stabile, un model de adaptabilitate la schimbare, o pârghie de incluziune și perfecționare, o viață mai bună pentru cetățeni.

România, deținătoare a Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, a reușit să avanseze lucrările pe o serie de dosare importante pentru creșterea competitivității, pentru dezvoltarea industriei și, implicit pentru sectorul auto. Vreau să mulțumesc pentru implicare Parlamentului European, Comisiei Europene și echipei care a gestionat cu succes și continuă să lucreze cu determinare pe teme importante pentru viitorul nostru al tuturor.

Fie că vorbim despre digitalizare, despre concluziile privind Inteligența Artificială, despre promovarea vehiculelor curate și încurajarea achiziționării de către autoritățile publice a autoturismelor nepoluante sau despre norme pentru sprijinirea investițiilor adaptate la cerințele mediului de afaceri, lucrăm, atât pe plan european, cât și pe plan național pentru stimularea dezvoltării domeniului auto.

Doamnelor și domnilor,

România înregistrează unul dintre cele mai ridicate ritmuri de creştere economică din Uniunea Europeană şi aceasta de câţiva ani, ceea ce arată că nu e o situaţie conjuncturală. Este un proces de durată şi sustenabil, rezultatul activităţii şi competitivităţii sectorului privat.​

În anul 2017, creşterea economică a fost de 7%, iar în 2018 de 4,1%, ceea ce înseamnă o medie anuală de 5,5%, cât ne propunem şi pentru acest an.

Industria auto este unul dintre pilonii pe care se bazează dezvoltarea economiei românești, atât prin performanțele proprii, cât mai ales prin efectul de angrenare și multiplicare economică, precum și prin numărul mare de angajați.

Sectorul auto a fost motorul ieșirii României din recesiune după criza economică și este astăzi propulsorul creșterii și dezvoltării economice naționale.

În ultimii trei ani, ritmul de creștere mediu anual al acestui sector a fost de peste 13%, cu mult peste cel ale industriei, de 4,3%. De asemenea, un rol important l-a avut în privința comerțului exterior. În primele 11 luni ale anului trecut, ponderea exportului de autovehicule de transport rutier în total exporturi a fost de 17,4%, în timp ce importurile au reprezentat doar 10%.

După creșterea constantă din ultimii ani, 2018 a fost un an extraordinar pentru industria auto. România a înregistrat o producție record de autoturisme anul trecut, o creștere de 30% față de anul anterior. Este un semnal puternic de încredere pentru economia românească și pentru mediul de afaceri.

Guvernul României este ferm angajat în continuarea și dezvoltarea politicilor și proiectelor de susținere a industriei și componentelor auto, atent la tendințele internaționale și preocupat să răspundă așteptărilor acestui domeniu.

Urmărim mai multe direcții de acțiune: stimularea cercetării-dezvoltării-inovării, esențială pentru creșterea competitivității, investițiile în pregătirea continuă a forței de muncă, acordarea de sprijin prin intermediul schemelor de ajutor de stat și încurajarea achiziționării de autoturisme noi, nepoluante.

Susținerea instrumentelor de finanțare și acordarea de facilități menite să stimuleze cercetarea-dezvoltarea-inovarea și transferul tehnologic reprezintă una dintre condițiile pentru dezvoltarea unei industrii auto moderne și durabile.

Prin Planul Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare 2015-2020 finanțăm proiecte menite să contribuie la creşterea competitivităţii economiei româneşti, prin creşterea productivităţii întreprinderilor şi progresul pe lanţurile de valoare. Acestea se adresează, într-o măsură covârșitoare, industriei auto, atât producătorilor de autoturisme, cât și producătorilor de componente.

Menționez și stimulentele fiscale de care beneficiază operatorii economici ce desfășoară activități de cercetare. Mă refer la deducerea suplimentară de 50% a cheltuielilor eligibile pentru aceste activităţi, dar și la scutirea de la plata impozitului pe venit pentru angajații din sectorul cercetare-dezvoltare-inovare dar și scutirea de impozit pe profit pe 10 ani, pentru firmele care fac cercetare, încă din anul 2017.

Și nu în ultimul rând, ne preocupă problema cea mai arzătoare pentru industria auto: infrastructura de transport. Am modificat legislația pentru a crește posibilitatea de a dezvolta infrastructura inclusiv prin intermediul Parteneriatului Public Privat. Vom lua și alte măsuri care să ușureze și să grăbească acest proces. Ministrul Transporturilor este azi, aici , alături de mine și știe ce greutate apasă pe umerii săi. După atâția ani în care lucrurile au mers cu încetinitorul, Guvernul pe care îl conduc a luat în piept această provocare. Și vom demonstra că se poate.

Oamenii au dreptate, au dreptate să fie supărați pentru ritmul în care s-a lucrat în acest domeniu. Însă, adevărul trebuie spus până la capăt. În guvernarile PSD s-au făcut peste 500 km de autostradă din cei existenți. În alte guvernări au fost zero km! Și să nu uităm că ministrul Transporturilor din anul 1999, devenit apoi președintele României, ne explica faptul că: ”România nu are nevoie de autostrăzi, ne ajung drumurile naționale.” Ne luptăm de ani buni cu această mentalitate profund greșită, dar și cu o serie de piedici puse parcă intenționat de unii.

Am făcut această paranteză pentru a spune lucrurilor pe nume. Da, este o problemă esențială pentru dezvoltarea viitoare a României însă acest lucru nu îl putem rezolva decât punând umărul la acțiune, nu făcând circ și declarații politice.

Concret, săptămâna trecută au început lucrările la primii kilometri de autostradă din Moldova. Și pentru că suntem la Craiova, drumul expres Craiova – Pitești este deja în fază avansată. Va avea o lungime de peste 121 km, are o valoare totală estimată de aproape 5 miliarde de lei, inclusiv TVA, iar pentru o realizare cât mai eficientă, obiectivul a fost împărțit în 4 tronsoane.

Contractele pentru proiectarea și execuția celor 4 tronsoane au fost scose la licitație în anul 2017, iar contractele pentru tronsoanele 1 și 2, au fost semnate deja în decembrie 2018.

Practic, anul acesta tronsoanele 1 și 2, în lungime de 57,55 km și cu o valoare însumată de peste 2 miliarde de lei cu TVA, au intrat în linie dreaptă, aflându-se în faza de proiectare.

Trebuie să precizez că licitațiile pentru tronsoanele 3 și 4 au fost anulate în instanță.

În acest moment, documentația necesară acestor tronsoane se află în procedura de reactualizare pentru a putea fi lansată din nou la licitație anul acesta.

De asemenea, avem în desfășurare Programul de modernizare a liniei de cale ferată pe secțiunea Arad – Caransebeș – Craiova – Calafat și Craiova – București – Constanța Port care va ajuta la creșterea capacității de transport, reducerea timpilor de parcurs și eliminarea restricțiilor de viteză. Nu în ultimul rând, Guvernul a aprobat de curând Proiectul pentru București-Craiova- Drobeta-Lugoj cu bifurcație și spre Calafat dinspre Craiova care va fi realizat în Parteneriat Public Privat. În aprilie o să fie gata studiul de fundamentare pentru a putea fi scos la licitație.
Proiectul Pitești-Sibiu, la fel de așteptat se află în stadiu destul de avansat. Proiectare și execuție Secțiunea 1 Sibiu – Boița – procesul de evaluare a ofertelor a fost finalizat. A fost anunțat câștigătorul. Astăzi expiră perioada de contestații și dacă totul este în regulă, până la sfârșitul săptămânii putem semna contractul. De asemenea, procesul de evaluare a ofertelor a fost finalizat și pentru proiectarea și execuția Secțiunii 5 Curtea de Argeș – Pitești.

Proiectare și execuție Secțiunea 4: Tigveni – Curtea de Argeș – documentația de atribuire în vederea lansării procedurii de achiziție publică a fost finalizată și transmisă spre publicare la ANAP în luna ianuarie 2019. Este vizibilă în SICAP.

În ceea ce privește Secțiunile 2 și 3 ale autostrăzii Sibiu- Pitești situația este blocată din cauza contestației împotriva Acordului de Mediu obținut în decembrie 2018. Sperăm ca în cel mai scurt timp să putem ieși din aceast blocaj permanent al contestațiilor pe care îl întâmpinăm de ani de zile.

Stimați invitați,

Guvernul României este partener al mediului de afaceri și, așa cum am subliniat, vine în sprijinul dezvoltării proiectelor cu efect de angrenare economică. În acest sens, am asigurat finanțarea necesară schemei de ajutor de stat cu impact major în economie, am simplificat-o și flexibilizat–o, astfel încât, cât mai multe companii să beneficieze de acest sprijin.

Dintre cele 14 acorduri de finanțare semnate la sfârșitul anului trecut în baza acestei politici, 5 sunt pentru proiecte ale unor companii din industria auto, inclusiv de componente. Dezvoltarea acestor proiecte în valoare totală de 1 miliard de lei va avea importante efecte economice, dar și sociale, prin crearea a circa 1.300 de noi locuri de muncă.

În bugetul de stat pentru acest an, politica de stimulare a investițiilor prin acordarea de ajutoare de stat va continua să ocupe un loc important. Am prevăzut credite de angajament de 1,6 miliarde lei, ceea ce presupune finanțarea unor proiecte de investiții de cel puțin 4 miliarde de lei.

Așadar, obiectivele Guvernului pe care îl conduc sunt axate în egală măsură pe susținerea mediului privat, care participă substanțial la creșterea PIB și pe oferirea unui trai mai bun pentru toți cetățenii.

În același timp, în industria auto, ca, de altfel, în toate ramurile economice competitive, calificarea profesională continuă și adaptarea permanentă la nou sunt vitale.

Este evident faptul că digitalizarea și informatizarea reprezintă viitorul în industria auto. Ca prim-ministru mă preocupă ca această tendință fireasca și benefică pentru economie să nu se transforme într-o vulnerabilitate socială.

În acest context, este nevoie mai mult ca oricând să investim în oameni, în creșterea competitivității lor și în asigurarea unor condiții cât mai bune de muncă, în acord cu principiile Pilonului European al Drepturilor Sociale.

Guvernul României a dezvoltat pârghii prin care să stimuleze atât angajatorii să investească în perfecționarea lucrătorilor, cât și angajații să fie preocupați să aibă o calificare profesională din ce în ce mai bună.

Mă refer aici la Programul ”Investește în tine”, dar și la alte politici finanțate din fonduri naționale și europene, prin care încurajăm angajările și creșterea competitivității lucrătorilor.

Doamnelor și domnilor,

Tehnologia curată reprezintă viitorul. În acord cu obiectivele europene de protejare a mediului, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, dar și cu tendințele europene și mondiale din industria auto, Guvernul României a încurajat achiziționarea de autoturisme noi, mai puțin poluante, prin programele de înnoire a parcului auto derulate de Ministerul Mediului.

În ultimii ani, am promovat un program prin care sprijinim cetățenii să cumpere autoturisme noi, cu garanții acordate de stat.

Avem deja pregătit un proiect de act normativ prin care vom flexibiliza și adapta acest program la tendința europeană și mondială de mutare a accentului pe fabricarea autoturismelor hibrid și electrice.

Pe lângă efectele bune pentru industria auto și cea a componentelor auto, cu o pondere însemnată în economia națională, avem în vedere și beneficiile pentru mediu.

Este însă nevoie de un efort comun și de noi soluții pentru ca autovehiculele nepoluante, hibride și electrice, să fie mai accesibile cetățenilor.

Așadar, doamnelor si domnilor, aveți în Guvernul României un partener de încredere care este deschis spre a face și mai mult printr-un dialog deschis și corect față de mediul de afaceri, atât în plan național, cât și european.

Am încredere că prin discuții ca cele de astăzi între reprezentanți ai Comisiei Europene, ai Parlamentului naţional şi european, reprezentanți ai Guvernului si cetațenilor, ai industriei auto şi de componente auto putem obține rezultatele pe care ni le dorim.

Vă mulțumesc!

Galerie foto de la eveniment

Related posts

Publicarea de către Comisia Europeană a Pachetului privind Extinderea Uniunii Europene 2019

Alexandru Stefan

România a preluat președinția Comitetului de Politică Comercială (CPC- Supleanți)

Alexandru Stefan

Primul succes major al Președinției României la Consiliul UE în domeniul Pieței Unice Digitale

Iulian Anghel