Excelențele voastre,
Doamnelor și domnilor,
Onorat auditoriu,
Conferința internațională ”Viitorul memoriei: Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România” este cel de-al doilea eveniment al Președinției române a Consiliului Uniunii Europene, care abordează tema combaterii antisemitismului, xenofobiei și tuturor formelor de intoleranță, marcând, astfel, importanța deosebită acordată de România acestei problematici, care reprezintă una dintre prioritățile Președinției române a Consiliului Uniunii Europene.
Evenimentul de astăzi vine în completarea celui pe care l-am deschis în urmă cu aproximativ o lună la Bruxelles, este concentrat pe promovarea unuia dintre cele mai importante proiecte aflate în atenție, în prezent, la nivel național, cel al deschiderii Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România.
După cum fără îndoială cunoașteți, România a exercitat, în perioada 2016-2017, Președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului. Această experiență ne-a arătat că sunt necesare, la nivel național, măsuri suplimentare, atât în direcția promovării educației privind Holocaustul, cât și în direcția fixării în conștiința publică a societății românești, a unor elemente legate de responsabilitatea României în evenimentele din perioada Holocaustului și de memoria victimelor Holocaustului din România.
Proiectul pe care l-am menționat, cel al deschiderii Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România, își propune obiectivul ambițios de a contribui la promovarea educației privind Holocaustul la nivelul întregii societăți românești. În realizarea acestui proiect sunt implicați toți actorii decizionali relevanți – de la segmentul guvernamental până la autoritățile locale, comunitatea evreiască și parteneri internaționali. Este un proiect care a beneficiat și va continua să beneficieze de întreaga susținere a Guvernului României.
Folosesc acest prilej pentru a saluta prezența la evenimentul de astăzi a reprezentanților unora dintre cele mai importante muzee memoriale, cărora le mulțumesc nu doar pentru prezența lor astăzi aici și pentru participarea la eveniment, ci mai ales pentru sprijinul și implicarea constantă în concretizarea proiectului deschiderii Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România!
Acest muzeu va fi dedicat istoriei, culturii și tradițiilor comunităților evreiești și ne dorim să devină un adevărat loc de referință pentru înțelegerea și conștientizarea contribuției comunităților evreiești din România la progresul societății românești de-a lungul istoriei.
Știm că astăzi, în programul dumneavoastră, este preconizată și vizitarea expoziției dedicată unei românce care ne face cinste, Viorica Agarici, erou în două țări, punte între două religii, cea care a dat dovadă de cel mai înalt grad de omenie și de un curaj dus până la extrem, ajutând supraviețuitorii evrei din „Trenul Morții” după Pogromul de la Iași. Viorica Agarici a fost declarată de Statul Israel drept între popoare, iar la Muzeul Yad Vashem din Ierusalim a fost plantat un arbore în memoria sa pe Aleea celor Drepți.
Totodată, există și intenția de a prezenta proiectul Viorica Agarici într-o expoziție muzeală permanentă în Gara din Roman, acolo unde, în ziua de 3 iulie 1941, în ciuda ordinelor militare, a cerut deschiderea ușilor vagoanelor și ajutarea evreilor muribunzi sau răniți, supraviețuitori ai pogromului din Iași și deportați cu „trenul morții” spre lagărul din Călărași, salvând viețile multor oameni care ar fi murit prin asfixiere și deshidratare.
Doamnelor și domnilor,
Așa cum am menționat, cel de-al patrulea pilon al priorităților Președinției române a Consiliului UE, Europa valorilor comune, cuprinde teme legate de combaterea eficientă a rasismului, intoleranței, xenofobiei, populismului, antisemitismului și descurajarea discursului bazat pe ură.
În contextul european curent, marcat de creșterea îngrijorătoare a fenomenelor de intoleranță, acest eveniment al Președinției române își propun să exploreze modalitățile prin care astfel de fenomene pot fi combătute.
Muzeele memoriale au un rol deosebit de important în acest sens, deoarece combină, într-un mod optim, valențe educaționale, memorialistice, academice și comemorative în direcția combaterii negării și minimalizării Holocaustului și contribuie, prin aceasta, la construirea memoriei colective a membrilor unei societăți.
Stimat auditoriu,
Rezultate recente ale unor sondaje realizate la nivel european ne arată că antisemitismul constituie o problemă în creștere în societățile europene. Membrii comunității evreiești din mai multe state europene sunt confruntați cu fenomene de discriminare în școală, la serviciu, în mediul online, în media și în politică, se tem pentru siguranța lor și a familiilor lor și evită să afișeze în public simboluri care i-ar putea identifica drept evrei. Sinagogile și cimitirele evreiești sunt, deseori, supuse unor acte de vandalism și distrugere.
Combaterea unor astfel de evoluții presupune măsuri neechivoce și hotărâte la nivel național. Deschiderea unor muzee memoriale ale Holocaustului se înscrie în rândul acestor măsuri, acestea având capacitatea de a influența construcția percepțiilor publicului despre Holocaust!
Doamnelor și domnilor,
Istoria trebuie cunoscută şi asumată. Datoria noastră de onoare este să luptăm, într-un front comun împotriva oricărei manifestări de intoleranţă pe criterii etnice sau religioase.
În acest sens, consider că implicarea comunităților evreiești în măsurile avute în vedere pentru combaterea antisemitismului și a negării/minimalizării Holocaustului sunt absolut necesare pentru elaborarea unor soluții eficiente de combatere a acestui fenomen. În acest sens, salut implicarea substanțială a Federației Comunităților Evreiești din România în proiectul deschiderii viitorului Muzeu Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România, precum și prezența Președintelui Federației, domnul Aurel Vainer, la evenimentul de astăzi.
Apreciez în mod deosebit susținerea constantă pe care Federația a acordat-o tuturor acelor proiecte guvernamentale care sunt îndreptate în direcția combaterii minimalizării Holocaustului și comemorării victimelor Holocaustului din România.
Onorat auditoriu,
Sprijinim împărtășirea experienței de peste zece ani, acumulate de România în procesul asimilării şi cultivării valorilor pe care le reprezintă Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului – crearea de instituții la nivel național, studierea științifică a fenomenului Holocaustului din România, comemorarea victimelor.
Ne dorim ca eforturile României în domeniul educației, cercetării și memoriei Holocaustului să constituie un punct de referință pentru statele din regiune și în plan internațional. Ne dorim totodată ca proiectele ambițioase ale României din acest domeniu să fie concretizate.
Astfel de evenimente, precum cel de azi, contribuie atât la asumarea trecutului istoric cât și la evitarea unor tragedii viitoare prin promovarea toleranței și contracararea discursurilor extremiste.
Vă mulțumesc pentru prezența dumneavoastră astăzi la acest eveniment și urez succes lucrărilor conferinței!