1.5 C
Bucharest
19 februarie 2019
Afaceri economice și financiare Știri

Supravegherea financiară: Consiliul își confirmă poziția înaintea negocierilor cu Parlamentul

Statele membre ale UE s-au angajat să consolideze cadrul de supraveghere pentru instituțiile financiare europene.

Consiliul și-a confirmat poziția cu privire la propunerile de revizuire a funcționării actualului Sistem european de supraveghere financiară (SESF). Acesta a invitat președinția română să inițieze negocieri cu Parlamentul European cât mai curând posibil.

Autoritățile europene de supraveghere dețin un rol important prin contribuțiile lor la sănătatea sistemului financiar al UE. Acestea asigură punerea în aplicare în mod coerent în întreaga UE a normelor noastre comune și cooperarea într-un mod cât mai eficient posibil între autoritățile naționale de supraveghere. Acest dosar este o prioritate pentru președinția noastră; suntem acum gata să începem negocierile cu Parlamentul și ne angajăm să ajungem la un acord cât mai curând posibil.

Eugen Teodorovici, ministrul finanțelor al României, statul care deține în prezent președinția Consiliului

Sistemul european de supraveghere financiară a fost instituit în 2011 și este alcătuit din:

  • trei autorități europene de supraveghere (ESA): Autoritatea Bancară Europeană (ABE), Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA) și Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA). Acestea asigură supraveghere și furnizează orientări în materie de reglementare pentru diversele sectoare și instituții.
  • Comitetul european pentru risc sistemic (CERS), care supraveghează întregul sistem financiar și coordonează politicile UE pentru stabilitatea financiară.

În urma crizei financiare, UE și-a revizuit sistemul financiar, inclusiv modul de reglementare și supraveghere a acestuia. A fost introdus un cadru unic de reglementare, și anume un set de reglementări convenite la nivelul UE și direct aplicabile în toate statele membre ale UE, și au fost create autoritățile europene de supraveghere. Aceste autorități joacă un rol esențial în asigurarea faptului că piețele financiare din întreaga UE sunt bine reglementate, puternice și stabile. Ele contribuie la dezvoltarea și la aplicarea consecventă a cadrului unic de reglementare, la soluționarea problemelor transfrontaliere și, prin urmare, la promovarea convergenței în materie de reglementare și de supraveghere.

În septembrie 2017, Comisia a prezentat un pachet de propuneri menite să revizuiască sarcinile, competențele, guvernanța și finanțarea AES și ale CERS, astfel încât autoritățile să fie adaptate la contextul modificat în care își desfășoară activitatea. În plus, Comisia a prezentat, în octombrie 2018, o propunere modificată cuprinzând dispoziții care consolidează rolul ABE în ceea ce privește riscurile pe care activitățile de spălare de bani le prezintă pentru sectorul financiar.

Consiliul examinează pachetul de propuneri la nivel tehnic din octombrie 2017.

În cadrul mandatului său, Consiliul propune să se introducă îmbunătățiri ale sistemului existent pentru convergența în materie de supraveghere cu scopul de a spori eficiența, coerența și transparența globală a procesului. Poziția Consiliului introduce noi instrumente, de exemplu elaborarea unui plan strategic de supraveghere la nivelul UE, propunând în același timp consolidarea mecanismelor existente, cum ar fi evaluările inter pares sau consultarea grupurilor de părți interesate.

Abordarea generală revizuiește, de asemenea, structura de guvernanță existentă. Aceasta susține principiul conform căruia deciziile trebuie să fie adoptate de consiliul supraveghetorilor și asigură un rol esențial pentru autoritățile naționale competente în cadrul structurii de guvernanță a autorităților europene de supraveghere: nicio decizie nu ar trebui luată împotriva voinței unei majorități a autorităților naționale de supraveghere, iar organismul decizional suprem al autorității este consiliul supraveghetorilor. În paralel, Consiliul recomandă consolidarea rolului și a competențelor unui consiliu de administrație ca principalul organism care pregătește reuniunile și deciziile consiliului supraveghetorilor. Acesta ar trebui să fie alcătuit dintr-un președinte, șase membri ai consiliului supraveghetorilor și doi membri cu normă întreagă, selectați pe baza meritelor, a aptitudinilor lor manageriale și a experienței lor în materie de supraveghere financiară. Președintele și membrii cu normă întreagă ai consiliului de administrație ar trebui să fie răspunzători în fața Parlamentului European și a Consiliului.

În ceea ce privește schema de finanțare a autorităților, poziția Consiliului menține în general actualul sistem de contribuții care provin parțial de la bugetul UE și parțial de la autoritățile naționale competente. Abordarea generală menține cheia de contribuție stabilită pentru fiecare autoritate națională competentă, introducând în același timp limite pentru echilibrarea contribuției de la bugetul UE.

Reforma revizuiește, de asemenea, competențele fiecăreia dintre cele trei autorități europene de supraveghere. Consiliul recomandă să i se acorde ESMA competențe de supraveghere directă asupra indicilor de referință critici, precum și asupra serviciilor care furnizează date de tranzacționare consolidate ce vizează tranzacțiile din UE cu instrumente de capitaluri proprii și cu alte instrumente decât cele de capitaluri proprii, așa-numiții „furnizori de sisteme centralizate de raportare”. În plus, Consiliul propune ca schimbul de informații și cooperarea dintre autoritățile naționale să fie consolidate, iar autoritățile europene de supraveghere să țină seama de activitățile transfrontaliere într-o măsură mai mare.

În cele din urmă, reforma vizează, prin modificări specifice, îmbunătățirea funcționării Comitetului european pentru risc sistemic (CERS). În poziția sa, Consiliul urmărește să clarifice rolul și competențele CERS, pentru a reduce la minimum posibilele riscuri de conflict de intereseîntre diferitele responsabilități ale BCE în domeniul politicii monetare, al supravegherii microprudențiale (precum MUS) și al supravegherii macroprudențiale (precum CERS).

Context și etapele următoare

La 10 ianuarie, Comisia pentru afaceri economice și financiare a Parlamentului European și-a adoptat poziția privind revizuirea completă a sistemului european de supraveghere financiară.

În decembrie 2018, ambasadorii la UE au aprobat un mandat parțial pentru negocierile privind componenta referitoare la combaterea spălării banilor din cadrul pachetului SESF

Acum, după confirmarea de către Consiliu a abordării generale, ambii colegiuitori sunt în măsură să înceapă negocierile în cadrul unor triloguri, pe baza mandatului integral privind SESF, în vederea obținerii unui acord în primă lectură. Primul trilog este programat să aibă loc la 14 februarie.

Related posts

Consiliul stabilește prioritățile sale pentru bugetul UE pentru exercițiul financiar 2020

Alexandru Stefan

Dosarele „apa potabilă” și “reutilizarea apei uzate”, priorități ale Președinției României la Consiliul Uniunii Europene

Iulian Anghel

Participarea prim-ministrului României Viorica Dăncilă la sesiunea plenară a Comitetului Economic și Social European (CESE) de la Bruxelles

Iulian Anghel