În perioada 7 – 8 februarie 2019, sub Președinția României la Consiliul Uniunii Europene, au avut loc la București, Palatul Parlamentului, lucrările reuniunii informale a miniștrilor de justiție și afaceri interne (JAI).
În data de 8 februarie 2019, s-a desfășurat reuniunea informală a miniștrilor de justiție din statele membre ale Uniunii Europene, prezidată de către ministrul român al justiției, domnul Tudorel TOADER.
MODALITĂȚI DE DEZVOLTARE A COOPERĂRII JUDICIARE ÎN MATERIE CIVILĂ ȘI COMERCIALĂ
În timpul primei sesiuni de lucru, au fost abordate aspecte referitoare la modalitățile de dezvoltare în continuare a cooperării judiciare în materie civilă și comercială.
Dezbaterile au marcat, printre altele, faptul că în 2019 are loc cea de-a douăzecea aniversare a intrării în vigoare a Tratatului de la Amsterdam și a adoptării Programului de la Tampere. Este dezirabilă și pentru viitor menținerea principiilor esențiale aplicabile cooperării judiciare în materie civilă și comercială: plasarea cetățeanului în centrul politicilor UE din domeniul justiției; facilitarea accesului la justiție; respectarea valorilor comune, a drepturilor și libertăților fundamentale și a statului de drept; respectarea tradițiilor juridice și a sistemelor de drept diferite ale statelor membre; consolidarea încrederii reciproce în sistemele de justiție din statele membre.
Principalul obiectiv al acestei sesiuni de lucru a constat în demararea unui proces de reflecție cu privire la viitorul cooperării judiciare în materie civilă și comercială dincolo de alegerile pentru Parlamentul European din mai 2019 și de finalizarea mandatului actualei Comisii Europene în octombrie 2019. Au fost supuse evaluării miniștrilor participanți două modalități de abordare a problematicii: (a) – analiza reglementărilor deja existente, dar care ar putea fi îmbunătățite; (b) – explorarea unor noi domenii în cadrul cărora s-ar putea legifera la nivelul UE.
Participanții au concluzionat că, având în vedere complexitatea legislației deja existente, în perioada următoare accentul ar trebui pus pe îmbunătățirea implementării și consolidarea legislației respective. Au fost făcute și o serie de sugestii pentru reglementarea de noi arii, fie plecând de la legislația existentă, fie cu privire la domenii de actualitate legate, de exemplu, de digitalizare. În acest context, ministrul român al justiției, domnul Tudorel TOADER, a subliniat că „viitorul politicilor Uniunii Europene trebuie să aibă în centrul lor cetățeanul”.
VIITORUL COOPERĂRII JUDICIARE ÎN MATERIE PENALĂ ÎN CADRUL SPAȚIULUI JUDICIAR COMUN AL UNIUNII EUROPENE
Cea de-a doua sesiune de lucru a fost dedicată viitorului cooperării judiciare în materie penală în cadrul spațiului judiciar comun al Uniunii Europene.
În prezent, UE dispune de un cadru juridic solid și cuprinzător în domeniul cooperării judiciare în materie penală, bazat pe valori comune privind statul de drept și drepturile fundamentale, instrumentele juridice de punere în aplicare a principiului recunoașterii reciproce a hotărârilor judecătorești reprezentând nucleul acestui cadru legislativ.
Cu toate acestea, în această etapă se impune lansarea unui proces de reflecție privind posibile noi direcții de acțiune pentru îmbunătățirea și eficientizarea cooperării judiciare în materie penală între statele membre, bazată pe principiul recunoașterii reciproce a hotărârilor.
În acest sens, sesiunea de lucru a prilejuit discuții informale privind deficiențele existente în instrumentele de recunoaștere reciprocă, identificarea lacunelor în cadrul juridic actual, acțiunea necesară în temeiul jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), digitalizarea. În vederea atingerii obiectivului sus-menționat, miniștrii participanți au reținut că se impune o analiză a cadrului existent și identificarea domeniilor în care ar mai fi necesară legiferarea, precum transferul procedurilor penale.
Pe de altă parte, în perioada următoare, accentul ar trebui să se pună pe îmbunătățirea aplicării instrumentelor de recunoaștere reciprocă, atât prin intensificarea eforturilor privind formarea judecătorilor și a procurorilor, cât și prin introducerea noilor tehnologii în procedurile de cooperare judiciară în materie penală. Cu privire la această tematică, domnul Tudorel TOADER a susținut următoarele: „În ultimii 20 de ani care au trecut de la Consiliul European de la Tampere, instrumente juridice precum mandatul european de arestare s-au dovedit o poveste de succes, în timp ce altele sunt mai puțin folosite. De asemenea, între timp au apărut noi provocări. În continuare, la nivelul UE ne vom concentra pe îmbunătățirea aplicării instrumentelor existente, prin formare judiciară și introducerea digitalizării în procedurile de cooperare judiciară. Eurojust și Rețeaua Judiciară Europeană au un rol important de jucat în facilitarea cooperării judiciare în materie penală. În același timp, pot fi avute în vedere noi măsuri legislative, precum în domeniul transferului procedurilor penale”.
OBȚINEREA PROBELOR ELECTRONICE ÎN MATERIE PENALĂ
Programul reuniunii informale a fost completat cu un dejun de lucru privind obținerea probelor electronice în materie penală.
Discuțiile s-au concentrat pe modalitatea în care poate fi asigurată justiția penală în spațiul cibernetic, prin obținerea mai eficientă a probelor electronice, respectând în același timp cerințele statului de drept și drepturile omului.
Președinția a oferit miniștrilor justiției ocazia unui schimb de opinii vizând necesitatea de dialog și creșterea gradului de conștientizare cu privire la o mai bună înțelegere la nivel național (inclusiv în sectorul privat și în cadrul societății civile) a argumentelor care stau la baza soluțiilor propuse, și anume protejarea efectivă a cetățenilor și, în același timp, a drepturilor lor. Miniștrii au fost de acord că soluțiile propuse sunt menite să asigure că autoritățile competente pot obține probele electronice în context transfrontalier. Majoritatea miniștrilor au salutat propunerile legislative privind probele electronice.
Acestea au nevoie să fie completate în viitor de alte instrumente internaționale, având în vedere că problemele întâmpinate în practică în procesul de obținere a probelor electronice nu pot fi soluționate doar la nivelul Uniunii Europene. Comisia Europeană a prezentat elementele principale ale celor două recomandări – pentru mandatele de negociere a unui acord UE-SUA și, respectiv, pentru participarea la negocierile celui de-al doilea Protocol Adițional la Convenția de la Budapesta privind criminalitatea informatică – publicate de Comisie la 5 februarie 2019. Ministrul român al justiției a salutat aceste evoluții și a anunțat că Președinția va propune un calendar pentru negocierea celor două mandate, oferind în același timp Statelor Membre oportunitatea unei dezbateri asupra acestor documente.