9 C
Bucharest
11 noiembrie 2019
Demersuri politice la nivel inalt Galerie foto Știri

Prezentarea, în cadrul Comitetului European al Regiunilor, a priorităților Președinției române a Consiliului Uniunii Europene, de către prim-ministrul Viorica Dăncilă

În cadrul vizitei pe care o efectuează la Bruxelles, prim-ministrul României, doamna Viorica Dăncilă, a participat astăzi, 6 februarie 2019, la sesiunea plenară a Comitetului European al Regiunilor, pentru a  prezenta prioritățile Președinției române a Consiliului Uniunii Europene.

Premierul Viorica Dăncilă a reliefat rolul important pe care Comitetul European al Regiunilor îl are ca punte de legătură între autoritățile locale și regionale și instituțiile europene și a arătat că acesta va fi un partener important pe perioada mandatului României.

În continuare, prim-ministrul Viorica Dăncilă a prezentat cele patru direcții de acțiune prioritare ale Președinției române, în centrul cărora se află conceptul de coeziune, ca valoare europeană comună: Europa convergenței, Europa siguranței, Europa actor global, Europa valorilor comune.

În cadrul intervenției sale, șeful executivului a făcut referire la dosarele complexe pe care România le are de gestionat în exercitarea mandatului său: negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual, retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, precum și migrația, securitatea și reflecția privind viitorul Uniunii.

Nu în ultimul rând, prim-ministrul Viorica Dăncilă a arătat că un alt obiectiv important pentru România este promovarea unui cadru consolidat de cooperare macro-regională, inclusiv prin Strategia UE pentru Regiunea Dunării, și a mulțumit membrilor Comitetului pentru deschiderea arătată față de acest subiect.

Discursul prim-ministrului României, Viorica Dăncilă, în cadrul Sesiunii plenare a Comitetului European al Regiunilor – prezentarea priorităților Președinției României la Consiliul UE

Stimate domnule președinte al Comitetului European al Regiunilor,

Stimați membri ai Comitetului European al Regiunilor,

Doamnelor și domnilor,

Doresc să vă mulțumesc, domnule președinte Lambertz, precum și membrilor Comitetului European al Regiunilor, pentru invitația de a prezenta prioritățile Președinției României la Consiliul UE în cadrul sesiunii plenare a Comitetului European al Regiunilor, organism care constituie o adevărată punte de legătură între autoritățile locale, regionale și instituțiile europene.

Agenda și evoluțiile la nivel european sunt marcate de provocări multiple, cărora trebuie să le răspundem prin coeziune, unitate și solidaritate. De aceea, Președinția României la Consiliul Uniunii Europene se desfășoară sub motto-ul „Coeziunea, o valoare comună europeană“, reflectând importanța reîntoarcerii la fundamentele construcției comunitare, prin declinarea coeziunii în toate dimensiunile sale: coeziune politică, coeziune economică și teritorială, coeziune socială.

Conceptul de coeziune este transpus în prioritățile noastre, grupate pe patru piloni de acțiune: Europa convergenței, Europa siguranței, Europa – actor global, Europa valorilor comune.

Doamnelor și domnilor,

Traversăm cu toții o perioadă în care trebuie să facem împreună eforturi pentru a readuce în atenția cetățenilor europeni beneficiile proiectului european în viața lor de zi cu zi.

Ne confruntăm cu un context european marcat de procesul de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană, negocierile privind Cadrul Financiar Multianual sau de alte dosare majore, precum migrația și securitatea, reflecția privind viitorul Uniunii.

Trebuie să demonstrăm, împreună, acum, că Uniunea are în continuare capacitatea de a avansa în întărirea politicilor europene, de a obține rezultate concrete pentru cetățeni. În acest sens, primul pilon al Programului Președinției României este dedicat „Europei convergenței”.

Din această perspectivă, privim cu deosebită atenție negocierile referitoare la viitorul Cadru Financiar. Viitorul buget multianual va trebui să ofere resursele necesare pentru atingerea obiectivelor, printr-un echilibru între politicile de creștere și convergență, precum Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună și politicile destinate să răspundă noilor provocări, precum migrația, securitatea sau apărarea.

Viitorul politicii de coeziune ocupă, de asemenea, un loc prioritar pe agenda noastră. Fără această politică, disparitățile regionale și locale ar fi fost mult mai mari.

Politica de coeziune a creat parteneriate și punți de legătură între instituții și regiunile și orașele Europei. Uniunea Europeană are nevoie în continuare de o politică de coeziune solidă, ca principală strategie de investiții.

Politica de coeziune a evoluat, reușind să răspundă noilor provocări. În același timp, această politică are nevoie de măsuri reale de simplificare și eficientizare.

Vom continua negocierile privind politica de coeziune într-un ritm dinamic, pentru adoptarea la timp a pachetului legislativ aferent. Demararea viitoarelor programe operaționale va permite ca beneficiile acestei politici să se reflecte în viața de zi cu zi a cetățenilor, a orașelor și a regiunilor Europei.

Permiteți-mi să mulțumesc președintelui Comitetului European al Regiunilor pentru semnalul puternic pe care l-a transmis, încă de la debutul discuțiilor referitoare la viitorul Cadru Financiar, cu privire la păstrarea nivelului fondurilor de coeziune și la necesitatea continuării acestei politici, ca o politică care se adresează tuturor regiunilor și orașelor.

Promovarea unui cadru consolidat de cooperare macroregională – inclusiv prin Strategia UE pentru Regiunea Dunării (SUERD) – reprezintă un alt obiectiv important pentru noi. Apreciem în mod deosebit deschiderea dumneavoastră[ pentru elaborarea unei opinii privind rolul strategiilor macroregionale.

De asemenea, România este implicată în implementarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă. Avem o nouă Strategie națională pentru dezvoltare durabilă. Vom depune eforturi în sensul pregătirii liniilor directoare ale unei noi strategii a Uniunii Europene pentru dezvoltare durabilă.

Întărirea coeziunii sociale presupune asigurarea convergenței economice la nivel european. Avem nevoie, așadar, de o piață unică deplin funcțională, de concurență liberă și reguli transparente și echitabile, de mobilitate activă, în toate dimensiunile acesteia.

Una dintre prioritățile Președinției României este legată și de consolidarea mobilității lucrătorilor. În acest context, ne propunem să continuăm negocierile pe dosare precum revizuirea regulamentelor de coordonare a securității sociale și instituirea Autorității Europene a Muncii. Asigurarea egalității de șanse și a egalității de gen constituie un obiectiv pe care România dorește să îl promoveze, la nivel european.

Un obiectiv a fost deja atins, prin ajungerea la un acord politic provizoriu cu Parlamentul European în ce privește propunerea de directivă privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și a îngrijitorilor.

Suntem preocupați de consolidarea creșterii economice, a rezilienței economiei europene, precum și a stimulării investițiilor, atât la nivel micro, cât și macroeconomic. În acest sens, Președinția României va urmări să avanseze discuțiile privind aprofundarea Uniunii Economice și Monetare într-o manieră constructivă, de natură să sprijine creșterea coeziunii, convergenței și rezilienței acesteia la provocări de natură financiară și economică.

Doamnelor și domnilor,

Președinția României a definit ca cel de-al doilea pilon al acțiunii sale “O Europă mai sigură”.

Problematica migrației este un subiect care ne preocupă pe toți. Ne propunem să continuăm eforturile pe toate dimensiunile gestionării sale.

Într-o lume a digitalizării, protejarea siguranței cetățenilor în spațiul virtual devine un obiectiv important. Politicile publice și orice proiect referitor la mediul digital trebuie să ia în considerare securitatea cibernetică.

De asemenea, viziunea noastră se referă și la “Europa ca actor global”, cu accent pe angajamentele comune asumate prin Strategia Globală de Politică Externă și Securitate a UE.

Vom promova întărirea capacităților europene de apărare și securitate, în strânsă complementaritate cu procesele similare din cadrul NATO.

Asigurarea unei consistențe sporite a acțiunii europene în vecinătatea estică va reprezenta o prioritate, având în vedere că anul acesta se împlinesc zece ani de la lansarea Parteneriatului Estic. În același timp, susținem avansarea politicii de extindere și, în acest sens, o atenție deosebită va fi acordată Balcanilor de Vest.

Nu în ultimul rând, doresc să fac câteva referiri la cel de-al patrulea pilon al priorităților noastre – „Europa valorilor comune”. În perspectiva alegerilor europene, trebuie să oferim un răspuns pe măsură la tentația discursului eurosceptic și populist, promovând o Uniune mai democratică și mai aproape de cetățenii săi.

De asemenea, credem că educația și cultura reprezintă cheia viitorului Europei, atât din perspectiva individuală, a cetățeanului european, cât și prin prisma consolidării proiectului european. Autoritățile și comunitățile locale și regionale pot juca un rol important în acest domeniu.

Doamnelor și domnilor,

Cred că toți actorii europeni pot contribui la succesul nostru comun în promovarea unei Europe mai coezive, mai unite și mai sigure. Comitetul European al Regiunilor, dumneavoastră, cu toții, aveți un rol important, de liant între politicile europene și comunitățile locale și regionale, între Uniune și cetățeni.

Sunt convinsă că cel de-al 8-lea Summit European al Regiunilor și Orașelor, care se va desfășura la București, în luna martie, va avea o contribuție importantă la transmiterea unui semnal de încredere în viitorul Uniunii, de unitate europeană și de angajament pentru o Uniune mai puternică în următorul deceniu.

Domnule președinte, doamnelor și domnilor, vă așteptăm la București în luna martie! Vă mulțumesc!

Related posts

Acord cu Parlamentul European pe Directiva privind expunerea lucrătorilor la agenții cancerigeni

Iulian Anghel

Dosarele „apa potabilă” și “reutilizarea apei uzate”, priorități ale Președinției României la Consiliul Uniunii Europene

Iulian Anghel

„Ziua Participării Dunărene“, organizată în marja Forumului Anual SUERD

Tatiana Hagiescu