Stimate domnule președinte,
Excelențele voastre,
Doamnelor și domnilor,
Sunt deosebit de onorată să răspund invitației Congresului Mondial Evreiesc de a participa, astăzi, la acest eveniment comemorativ! Mulțumesc domnului președinte Moshe Kantor pentru invitație, salut prezența numeroasă și mă bucur să văd mulți prieteni în sală!
Marcăm astăzi Ziua internațională de comemorare a victimelor Holocaustului, prin care onorăm memoria victimelor care au pierit în anii tragici din secolul trecut, o pagină neagră în istoria Europei și a lumii întregi. Este, în același timp, o dată încărcată de simbolism din perspectiva eforturilor internaționale de combatere a anti-semitismului și a oricăror forme de discriminare, rasism și xenofobie.
Prevenirea repetării unei astfel de tragedii trebuie să rămână o preocupare majoră a întregii comunități internaționale. Și spun acestea, nu doar din perspectiva națională a Guvernului pe care îl conduc, dar şi din perspectiva deținerii Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene. Ne-am propus ca obiectiv coeziunea valorilor comune, a valorilor care ne unesc. Iar promovarea combaterii eficiente a rasismului, intoleranței, xenofobiei, populismului, antisemitismului și descurajarea discursului bazat pe ură reprezintă una din temele centrale pe care le vom urmări în stimularea solidarității și coeziunii Uniunii Europene.
Aș dori să menționez că România a realizat, în ultima perioadă de timp, în plan intern pași importanți în direcția comemorării victimelor Holocaustului și a promovării educației privind Holocaustul. Astfel, în perioada martie 2016-martie 2017, România a exercitat Președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului și a susținut adoptarea definiției de lucru a antisemitismului.
În luna iunie 2018, la doi ani de la adoptarea definiției, Parlamentul României a adoptat o lege specială privind combaterea antisemitismului, care definește antisemitismul și incriminează distribuirea și promovarea de materiale cu un conținut antisemit, precum și promovarea de idei, concepții sau doctrine antisemite.
Guvernul României a susținut și susține consolidarea eforturilor pentru includerea în programele educative a problematicii genocidului romilor din perioada celui de-al Doilea Război Mondial și pentru asigurarea unor condiții sociale decente ultimilor supraviețuitori romi ai deportărilor în Transnistria.
Putem spune că România, parcurgând un amplu proces de recuperare a istoriei care s-a finalizat cu implementarea recomandărilor Comisiei Elie Wiesel, a devenit un model regional în ceea ce privește asumarea trecutului, condamnarea negării Holocaustului și a antisemitismului, astfel încât generațiile tinere să descopere adevărul despre această pagină dramatică de istorie.
Doamnelor și domnilor,
Asistăm, din nefericire, la o creștere îngrijorătoare a antisemitismului la nivel european și mondial, iar recentele atacuri împotriva lăcașurilor de cult și a membrilor acestei comunități constituie un fenomen împotriva căruia trebuie să luptăm, prin măsuri imediate și eficiente.
Responsabilitatea în acest sens aparține atât înalților demnitari, politicienilor, liderilor de opinie din statele cu vocație democratică, cât și societăților respective în întregime!
Salutăm pașii recenți realizați și la nivel european, prin adoptarea unanimă, la 6 decembrie 2018, de către statele membre UE a unei declarații a Consiliului UE privind combaterea antisemitismului și protecția comunităților evreiești din Europa.
Susținem implementarea acesteia, precum și adoptarea, la nivel național, de cât mai multe state, a definiției de lucru a antisemitismului.
După cum spuneam, Președinția română a Consiliului UE are tema combaterii antisemitismului printre prioritățile de pe agendă. În acest sens, în 7 februarie 2019, voi avea onoarea de a deschide, tot la Bruxelles, un eveniment al Președinției române, dedicat politicilor și acțiunilor de asigurare a unei mai bune protecții a comunităților evreiești la nivel european.
De asemenea, în luna martie 2019, vom organiza un eveniment care își propune să contribuie la sprijinirea combaterii negaționismului în privința Holocaustului, prin reunirea la București a reprezentanților celor mai relevante muzee guvernamentale din Europa, și nu numai, în domeniul istoriei Holocaustului.
Doar amintindu-ne, putem învăța despre importanța îndatoririlor noastre de apărare a valorilor fundamentale, proprii oricărei societăți europene democratice.
Doar prin educaţie și comemorare putem lupta împotriva oricărei tentative de negare a Holocaustului, precum şi împotriva oricărei încercări de incitare la anti-semitism, xenofobie şi intoleranţă.
Doar împreună, într-o Europă a valorilor comune, putem să scriem un viitor pentru generațiile noi, un viitor în care să nu repetăm greșelile trecutului.
Cu toţii, cred că ar trebui să urmăm exemplul unui „Drept între popoare”, Viorica Agarici, care dând dovadă de cel mai înalt grad de umanism şi de un curaj dus până la extrem a ajutat supraviețuitorii evrei din „Trenul Morții” după Pogromul de la Iași. Despre Viorica Agarici un distins reprezentant al comunității evreiești a spus că „a reabilitat specia umană”.
Vă mulțumesc!
***
Participarea prim-ministrului României, Viorica Dăncilă, la ceremonia oficială dedicată Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, organizată la sediul Parlamentului European din Bruxelles
În contextul vizitei pe care o efectuează la Bruxelles, în perioada 23-24 ianuarie a.c., prim-ministrul Viorica Dăncilă a participat, miercuri, 23 ianuarie a.c., la ceremonia de comemorare a victimelor Holocaustului, organizată de Congresul Evreiesc European, sub patronajul președintelui Parlamentul European, Antonio Tajani. La eveniment au participat atât înalți oficiali europeni, cât și membri marcanți ai comunității evreiești europene și internaționale.
Prim-ministrul român a susținut o alocuțiune în deschiderea evenimentului, în care a evocat memoria victimelor Holocaustului, subliniind, totodată, necesitatea consolidării eforturilor comune europene și internaționale de combatere a antisemitismului și a proliferării oricăror forme de discriminare.
De asemenea, demnitarul român a prezentat importanța pe care o acordă Guvernul României măsurilor de combatere a rasismului, intoleranței, xenofobiei, precum și a discursului bazat pe ură, ca parte integrantă a programului asumat de România la Președinția Consiliului Uniunii Europene.
Premierul Viorica Dăncilă a reliefat acțiunile întreprinse în direcția combaterii antisemitismului, acțiuni ce plasează România pe poziția de lider regional în acest proces. Nu în ultimul rând, a subliniat importanța educației în cultivarea toleranței în rândul generațiilor viitoare, prin promovarea modelelor de umanitate și curaj, și a valorilor comune europene.