Componentă vitală pentru o bună funcționare a Uniunii Piețelor de Capital, firmele de investiții furnizează o serie de servicii prin care investitorii au acces la piețele titlurilor de valoare și ale instrumentelor financiare derivate, cum ar fi consultanță pentru investiții, administrarea portofoliilor sau servicii de brokeraj.
Prin setul de măsuri cuprinse în pachetul vizând supravegherea prudențială a firmelor de investiții (constând într-un Regulament și o Directivă), normele aplicabile firmelor de investiții devin mai adecvate nivelului de risc asumat de către acestea, menținându-se în același timp în vigoare cerințele cheie vizând deținerile de capital, raportarea, guvernanța corporativă și remunerarea.
Concret, dacă până în prezent firmele de investiții făceau obiectul acelorași reguli de capital, lichiditate și gestionare a riscurilor ca și băncile (via Regulamentul și Directiva privind cerințele de capital), pe baza noului text convenit setul de cerințe aplicabile devine diferențiat în funcție de dimensiunea, natura și complexitatea companiei în cauză.
Astfel, cele mai mari firme vor fi supuse regimului prudențial bancar complet și vor fi supravegheate ca instituții de credit. Spre exemplu, firmele de investiții care oferă servicii „asemănătoare băncilor” și ale căror active consolidate depășesc 15 miliarde EUR vor face în mod automat obiectul Regulamentului și Directivei privind cerințele de capital, în timp ce firmelor de investiții care desfășoară activități „bancare” cu active consolidate între 5 și 15 miliarde EUR li s-ar putea cere să respecte regulile prudențiale bancare dacă mărimea companiei sau activitățile desfășurate ar comporta riscuri pentru stabilitatea financiară. Firmelor mai mici, care nu sunt considerate sistemice, li se vor aplica norme prudențiale specifice, deși autoritățile competente ar putea permite continuarea aplicării cerințelor bancare în anumite cazuri, pentru a evita perturbarea modelelor lor de afaceri.
Efectul, în piață, a noilor prevederi, va consta în stimularea concurenței și îmbunătățirea accesului investitorilor la noi oportunități și la modalități mai bune de gestionare a riscurilor, precum și consolidarea stabilității financiare, prin adaptarea cadrului juridic al UE privind cerințele prudențiale și mecanismele de supraveghere la profilul de risc al firmelor de investiții și modelului de afaceri specific.
Negocierile în Consiliul UE au fost dificile și de durată, având în vedere implicațiile pe care noile prevederi le generează pentru un număr semnificativ și eterogen de entități financiare, atât din perspectiva cerințelor prudențiale, cât și în ceea ce privește practicile de supraveghere. Rezultatul pe care Președinția României la- obținut în coagularea unei poziții a statelor membre în Consiliul UE vis-à-vis de acest dosar este, în acest context, cu atât mai important.
În baza mandatului obținut, Președinția României va începe negocierile cu Parlamentul European, pentru definitivarea propunerilor și agrearea formală a acestora, conform procedurii legislative prevăzute de Tratate.