1.5 C
Bucharest
16 februarie 2019
Demersuri politice la nivel inalt Galerie video Știri

Conferinţă de presă comună a premierului Viorica Dăncilă şi a preşedintelui Parlamentului European, Antonio Tajani

Antonio Tajani: Stimați jurnaliști, întâi de toate, vreau să subliniez sprijinul Parlamentului European pentru Președinția României și așa cum am avut ocazia să o spun în cadrul întâlnirilor noastre bilaterale, trebuie să se muncească din greu ca să se ajungă la o soluție în ceea ce privește pachetul asupra migrației. Reforma de la Dublin este o prioritate pentru Parlamentul European. Parlamentul European își dorește foarte mult să ajungă la un acord cu statele membre în ceea ce privește pachetul imigrației. Trebuie să facem mai multe. Soluția se află între mâinile Consiliului și de aceea noi încercăm cât mai mult să colaborăm cu Președinția României. Pentru noi este foarte important cum spuneam. Celălalt punct important – Brexit-ul, alegerile europene – este indispensabil pentru noi să se ajungă la un rezultat la nivel legislativ asupra dosarelor celor mai fierbinți. Trebuie să trimitem mesaje corecte cetățenilor europeni înainte de alegerile europene. Iar în ceea ce privește bugetul ne dorim să existe un vot asupra cadrului financiar. Știm că nu este ușor, dar pentru noi este cum spuneam deosebit de important. Cadrul financiar multianual va demonstra că noi suntem angajați să găsim cele mai bune soluții pentru a răspunde așteptărilor cetățenilor, soluții în ceea ce privește imigrația, șomajul în rândul tinerilor, lupta împotriva terorismului, șomajul în general și apărarea granițelor noastre. Pentru noi acestea sunt punctele cheie. Și ne exprimăm tot sprijinul pentru Președinția României, contăm pe sprijinul Președinției pentru a ne ajuta cu aceste dosare foarte importante. Vă mulțumesc. Doamnă prim-ministrul aveți cuvântul.

Viorica Dăncilă: Vreau să mulțumesc președintelui Antonio Tajani și întreg Parlamentului European pentru ospitalitatea cu care am fost primită la Strasbourg pentru a participa la sesiunea plenară de astăzi, în cadrul căreia am prezentat viziunea noastră europeană reflectată în Programul de priorități al Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. În cadrul discuțiilor de astăzi am arătat că obiectivul central al Președinției României la Consiliul UE este acela de a contribui la crearea unei Europe mai unite și mai coezive. Aceasta este și rațiunea pentru care am ales moto-ul Președinției noastre ”Coeziunea, valoare comună europeană”. Apreciez sprijinul exprimat de președintele Tajani în discuțiile pe care le-am avut față de acest obiectiv central al Președinției noastre la Consiliul UE. Am fost de acord în dialogul nostru că fără o Europă unită, coezivă nu putem spera să dăm răspunsurile necesare provocărilor actuale cu care se confruntă Uniunea și să obținem rezultatele concrete pe care cetățenii noștri le așteaptă. Așa cum s-a spus în cadrul reuniunii din Parlamentul European, avem 242 de dosare care așteaptă un răspuns. Sunt dosare grele, care necesită consens și sperăm ca împreună cu Parlamentul Europeană, cu Comisia Europeană să putem să finalizăm cât mai multe din dosarele aflate îe agenda europeană. În același timp, așa cum a precizat președintele Parlamentului European, trebuie să dăm răspuns unor provocări cu care UE nu s-a întâlnit până în acest moment – şi mă refer la Brexit – dar, în acelaşi timp, şi la viitorul UE post-Brexit. Un eveniment important în acest sens va fi Summit-ul de la Sibiu, unde vom creiona împreună cu statele membre viitorul UE.

Cadrul financiar multianual reprezintă o altă provocare, un dosar important, pentru care trebuie să facem paşi importanţi şi, în acelaşi timp, o atenţie deosebită trebuie să o acordăm politicilor tradiţionale, mă refer la Politica Agricolă Comună şi la Politica de Coeziune, dar şi dosarelor legate de migraţie, politica de azil, terorism, politica de apărare, politica externă, care necesită un consens pe care sperăm să îl obţinem în cadrul Consiliului UE.

România îşi va îndeplini îndatorirea de mediator imparţial şi facilitator de consens şi sperăm ca răspunsurile noastre să fie cât mai apropiate de cetăţenii europeni. Toate aceste provocări, care aşteaptă răspunsuri din partea noastră, închiderea cât mai multor dosare, care va trebui să se facă în prima parte a anului, pentru că, aşa cum ştiţi, în luna mai vor fi alegeri europarlamentare şi trebuie să ne concentrăm activitatea în prima parte a anului. Sperăm ca prin răspunsurile pe care le vom da, prin deciziile pe care le vom lua împreună, Uniunea Europeană să devină mai puternică şi în ceea ce priveşte rezultatele concrete pentru cetăţeni. Este important ca cetăţenii să poată percepe mai bine rezultatele tangibile şi valoarea adăugată a proiectului european, pentru că acest lucru este necesar, în contextul viitoarelor alegeri europene.

În calitate de Preşedinţie a Consiliului UE suntem hotărâţi să avem un rol constructiv în identificarea, împreună cu Parlamentul European, a celor mai bune modalităţi de avansare a procesului de integrare europeană, urmărind, în acelaşi timp, o agendă pozitivă, consensuală şi aşa cum am subliniat anterior, orientată spre cetăţean.

Reporter: O întrebare pentru ambii înalţi oficiali. Domnule preşedinte Tajani, atât dumneavoastră, cât şi alți oficiali de la instituţiile Uniunii Europene aţi menţionat că aveţi aşteptări de la România să avanseze cât mai mult posibil negocierile pentru cadrul financiar multianual. În acest nou cadru financiar multianual se află şi un program denumit „Valori şi democraţie în Uniunea Europeană”. Asupra lui şi asupra unor reguli privind îngheţarea plăţilor către ţările care nu respectă statul de drept veţi vota joi? Ce aşteptări concrete aveţi de la Preşedinţia română a Consiliului UE să avanseze negocierile privind cadrul financiar multianual pe această chestiune, ţinând cont de posibila opoziţie în Consiliu? Ungaria şi Polonia ar fi doar două state, ca exemplu, care pot bloca acest lucru. Şi pentru doamna prim-ministru: avansarea negocierilor în cadrul financiar multianual este o prioritate pentru România. În cadrul acestui cadru delimitat, să spunem, al Preşedinţiei, ce poziţie va avea România în calitatea sa de Preşedinte al Consiliului Uniunii Europene pe această temă, a îngheţării plăţilor către statele UE care nu respectă statul de drept sau îl pun în pericol? Mulţumesc frumos!

Antonio Tajani: În ceea ce privește cadrul financiar multianual noi insistăm ca acesta să fie adoptat cât mai repede, cadrul general, iar în ceea ce priveşte diferitele programe, sperăm să putem să le aprobăm înainte să aibă loc alegerile. Noi chiar insistăm în acest sens şi am încercat să dăm de înţeles Consiliului statelor membre că noi nu putem să ne permitem să nu dăm răspunsuri cetăţenilor. Noi am făcut propuneri însoțite de cifre. Am cerut ca bugetul comunitar să crească de la 1% la 1,3% şi am pariat pe resursele proprii. Nu vrem să dezbatem pentru fiecare program în parte cu Consiliul ce ne interesează pe noi. Este adoptarea cadrului general, cadrul general plurianual, pentru că, cum poţi să discuţi despre fondul, spre exemplu, pentru Politica Agricolă Comună, cât timp este nesigur ce se va întâmpla cu Regatul Unit, dar nu putem să discutăm despre programe individuale, deci nu pot să vă spun acum ce se va întâmpla cu poziţia Poloniei, a Ungariei sau a României. Nu dezbatem doar despre programe individuale.

Viorica Dăncilă: La acest moment, aceste aspecte sunt în curs de negociere în cadrul Consiliului. Noi trebuie să continuăm negocierile cu statele membre şi trebuie să luăm în considerare propunerile făcute de statele membre. În rest, este foarte important ca orice criterii legate de utilizarea fondurilor europene să fie clare, să fie transparente şi să vină în interesul beneficiarului direct al fondurilor europene. Cred că aceste aspecte trebuie avute în vedere şi aşa cum am menţionat anterior, Preşedinţia rotativă trebuie să fie un mediator imparţial şi să aducă consens în rândul statelor membre.

Reporter: Este o întrebare pentru dl preşedinte Tajani, dar şi pentru dna premier Viorica Dăncilă. Dle Tajani, săptămâna trecută, când aţi fost în România, spuneaţi că veţi face un apel către celelalte state membre în ceea ce priveşte problema Schengen. Ştim foarte bine că este vorba de un dublu standard, dar care se aplică la nivel european în această problemă atât Bulgariei, cât şi României, însă acelaşi dublu standard îl regăsim şi în alte situaţii. Ce puteti face dumneavoastră, ca preşedinte al Parlamentului European, astfel încât la nivelul UE să nu se mai simtă diferenţa între cetăţeni, având în vedere şi faptul că urmează alegeri europarlamentare atât de importante, aşa cum subliniaţi în urmă cu câteva minute? Dna premier Viorica Dăncilă, de asemenea, din poziţia pe care o deţineţi pe perioada acestor şase luni, cum veţi lupta dumneavoastră pentru eliminarea acestui standard dublu? Mulţumesc.

Antonio Tajani: Repet poziţia mea în favoarea intrării în Spaţiul Schengen a Bulgariei şi a României. Este un apel pe care l-am lansat în cadrul discursului meu oficial, pe care l-am pronunţat săptămâna trecută la Bucureşti. Am făcut acest lucru şi în conferinţa de presă. Eu nu m-am răzgândit. Pentru mine, Bulgaria şi România pot să intre fără nicio problemă în Spaţiul Schengen.

Viorica Dăncilă: După cum bine ştiţi, România îndeplineşte toate criteriile tehnice pentru aderarea la Spaţiul Schengen. Încă din 2011, Comisia a subliniat acest aspect şi cred că ar trebui ca toate ţările să ia această decizie politică, tocmai pentru a da încredere în UE, a da încredere că nu există diferenţe între modul de abordare în privința diferitelor state. Eu cred în susţinerea dlui preşedinte Antonio Tajani, cred în susţinerea preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Această decizie politică de aderare a României la Spaţiul Schengen trebuie luată până la finalul mandatului Preşedinţiei României, cred că trebuie luată chiar până la alegerile europarlamentare pentru că acest lucru ar da mai multă încredere în Uniunea Europeană, ar arăta că nu există state de mână întâi și state de mâna a doua sau cetățeni de mâna întâi și cetățeni de mâna a doua. Este un act de dreptate care se face pentru cele două țări și acest lucru trebuie făcut prin reluarea discuțiilor cu statele care se opun aderării României la Spațiul Schengen. Eu voi face acest demers. Acest demers trebuie făcut și de către președintele României și cred că această discuție trebuie să aibă loc și în Consiliul JAI.

Related posts

Formarea navigatorilor: acord provizoriu cu Parlamentul asupra unui cadru mai simplu

Alexandru Stefan

Întrevederea prim-ministrului României, Viorica Dăncilă, cu președintele Consiliului European, Donald Tusk

Alexandru Stefan

Concertul inaugural al Președinției României la Consiliul Uniunii Europene

Iulian Anghel