-2 C
Bucharest
22 ianuarie 2019
Pregătirea Președinției Știri

Prezentarea temelor de interes ale Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene în Parlamentul României

Prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, a prezentat la 20 iunie 2018, în cadrul şedinţei plenare a Camerei Deputaţilor şi Senatului, stadiul procesului de pregătire și temele de interes ale Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, mandat pe care țara noastră îl exercită în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019.

În timpul exercitării Președinției, România va reprezenta Consiliul Uniunii Europene în dialogul cu celelalte instituții europene, în special Comisia Europeană și Parlamentul European, lucrând de asemenea în strânsă coordonare cu Președintele Consiliului European în cadrul procesului decizional.

Președinția rotativă asigură gestionarea curentă a agendei europene și prezidarea formațiunilor sectoriale ale Consiliului la toate nivelurile (ministerial, ambasadorial și tehnic), cu excepția Consiliului Afaceri Externe. Președinția trebuie să acționeze ca un mediator imparțial, concentrându-se în principal pe prezentarea de propuneri de compromis, capabile să conducă la adoptarea de poziţii comune ale statelor membre.

Discursul premierului Viorica Dăncilă la ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului – prezentare a stadiului procesului de pregătire și a temelor de interes care vor sta la baza Programului de lucru al Președinției României la Consiliul UE

Domnule preşedinte al Senatului,

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Stimaţi invitaţi,

La 1 ianuarie 2019, România va prelua pentru prima dată Președinția Consiliului Uniunii Europene. Acest mandat se va derula într-un context european și internațional complex și trebuie să țină seama de actualele procese de anvergură care vor modela Uniunea Europeană, precum reflecția asupra viitorului Uniunii Europene, procesul de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană, tranziția spre un nou ciclu legislativ ca urmare a alegerilor europene şi, implicit, finalul de mandat al Comisiei Europene și al Parlamentului European, respectiv negocierile privind documente strategice de referință ale Uniunii, precum noul cadru strategic de acțiune post-2019, Uniunea Economică și Monetară şi viitorul Cadru Financiar Multianual.

În același timp, provocările par a fi din ce în ce mai semnificative, în condiţiile menţinerii unui grad relativ ridicat de instabilitate la nivel global. Acestea obligă Uniunea să-și asume un rol mai important pe plan internaţional, în acord cu Strategia globală, a cărei punere în practică va continua. Președinția României la Consiliul UE are astfel oportunitatea de a se implica, în sprijinul Înaltului reprezentant pentru politica externă şi politica de securitate şi în colaborare cu Serviciul European de Acțiune Externă, în activitatea de reprezentare externă a Uniunii şi în activităţile subsumate Strategiei globale a UE.

Există însă și alte dinamici pentru care trebuie să fim pregătiți. În vederea consolidării proiectului european este astăzi mai mult decât necesară întărirea legăturii dintre cetățeni și Uniune, prin implicarea mai activă a acestora în procesele decizionale.

Exercitarea Președinției Consiliului Uniunii Europene este prin definiție un exercițiu eminamente tehnic. Cu toate acestea, un asemenea mandat are nevoie de sprijinul Parlamentului și angajamentul tuturor reprezentaților României în diferitele formate europene. De aceea, în procesul de elaborare a temelor de interes în perspectiva Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, Guvernul României a solicitat puncte de vedere tuturor instituțiilor publice, Parlamentului României, Administrației Prezidențiale, reprezentanților noștri din Parlamentul European, Comitetul European al Regiunilor și Comitetul Economic și Social European. Trebuie să lucrăm împreună pentru a avea un mandat de succes.

 În context, Președinția României la Consiliul Uniunii Europene îşi propune să dea dovadă de viziune și de spirit de inovare, rămânând în același timp în limitele tradiției exercitării unei Președinții a Consiliului UE.

România va avea oportunitatea de a prelua Preşedinţia Consiliului UE într-o perioadă caracterizată de efortul comun al statelor membre ale Uniunii pentru identificarea unor răspunsuri la provocările majore la adresa proiectului european și de definire a evoluției acestuia pe următorul deceniu, în dorința de a se asigura bunurile publice pe care acesta le-a oferit încă de la început: pace, libertate, stabilitate, prosperitate, solidaritate socială sau coeziune.

În cadrul acestui efort colectiv, România va putea să demonstreze fermitate în susţinerea consolidării proiectului european, pe baza respectării depline a angajamentului de a continua furnizarea acestor bunuri publice. Acest principiu va reprezenta, de altfel, ancora tuturor acţiunilor pe care România le va desfăşura pe perioada celor şase luni de mandat.

Nicolae Titulescu, un mare vizionar al unităţii europene, afirma în urmă cu aproape un veac: „Politica României este dominată de o perfectă convergenţă între interesele române şi europene. Toate acţiunile noastre prezente şi viitoare din domeniul politicii externe au izvorât şi vor izvorî din această premisă fundamentală“.

Astfel, exercitarea de către România a viitoarei Președinții la Consiliul UE va reprezenta o oportunitate de a dovedi voința politică și capacitatea administrativă necesare pentru a contribui la consolidarea unității și coeziunii statelor membre bazate pe un model de cooperare viabil și incluziv, pe solidaritatea între statele membre și între diferitele segmente ale corpului social, care să conducă la o Uniune mai puternică, capabilă de acțiuni eficiente în interiorul și în afara sa, în favoarea și în beneficiul cetățenilor europeni.

Pe lângă cele aproximativ 1.400 de reuniuni care urmează a avea loc în afara țării, ne propunem să organizăm în România alte circa 300 de evenimente și reuniuni ale grupurilor de lucru. Guvernul României va organiza Summit-ul de la Sibiu, reuniunile ministeriale informale de la Palatul Parlamentului, dar și acțiuni în toată țara, pentru ca timp de șase luni cetățenii României să simtă că această Președinție este a tuturor. În acest sens, doresc să mulțumesc autorităților publice locale pentru sprijinul oferit în găzduirea acestor reuniuni în țară și sunt convinsă că și dumneavoastră, în circumscripțiile pe care le reprezentați, veți răspunde pozitiv demersurilor noastre de a duce Președinția în toate zonele țării.

România va putea să demonstreze, în calitate de Președinție a Consiliului UE, că poate fi generator de soluții și poate să sprijine în mod real avansarea proiectului european care rămâne cel mai potrivit cadru al dezvoltării statelor membre, având la bază principiile fundamentale ale construcției europene.

România, în mandatul său de Președinție a Consiliului Uniunii Europene, va acționa coordonat într-un format de Trio de Președinții, alături de Finlanda și Croația.

Fiind primul stat membru din Trio, România va elabora Programul său de lucru în paralel cu Programul de lucru al Consiliului pentru 18 luni, ceea ce oferă posibilitatea de a avea continuitate în atingerea obiectivele asumate.

În primul semestru al anului 2019, există astfel responsabilități pe care România trebuie să și le asume și așteptări cărora trebuie să le răspundă. Pregătirea Președinției trebuie să se facă nu numai prin definirea unor obiective și a acțiunilor necesare atingerii acestora.

Obiectivul principal trebuie să fie acela de consolidare a statutului și reputației internaționale a României de stat membru al Uniunii, capabil să ducă la bun sfârșit responsabilități în urmărirea atingerii obiectivelor comune europene.

Reputația României va fi influenţată nu numai de ceea ce obține pe perioada mandatului său, dar și de modul în care ajunge la rezultat.

Avem oportunitatea să demonstrăm maturitate politică, un înalt profesionalism în gestionarea provocărilor instituționale complexe, precum și abilități de negociere și de construire a compromisului în cadrul negocierilor în sistemul decizional european.

Exercitarea de către un stat membru a Președinției Consiliului UE este o modalitate de a demonstra capacitatea de generare a consensului la nivel UE pe dosarele active. Așteptările concrete vor fi de finalizare a negocierilor legislative, pe dosarele pe care le vom prelua de la Președinția Austriei, la 1 ianuarie 2019.

De aceea, România va acționa la Bruxelles, de la 1 iulie 2018, precum o “Președinție din umbră”, lucrând îndeaproape cu Austria pentru a putea prelua, fără sincope, procesele de negociere derulate la nivel comunitar cu scopul de a acționa eficient încă din prima zi a mandatului nostru.

Astfel, folosind expertiza instituțiilor europene dar și a președințiilor anterioare, am demarat încă de anul trecut programele de formare a celor peste 1.500 de funcționari implicați în acest proces.

De asemenea, prin substanța discuțiilor din cadrul reuniunilor informale organizate în România, vom avea oportunitatea de a prezenta mai multe teme relevante, inclusiv din perspectivă națională.

În centrul responsabilităților Președinției României la Consiliul UE se va afla actualul program legislativ al Uniunii, care se va regăsi în faza sa finală, exercițiu în care Președinția va fi implicată împreună cu Parlamentul European și Comisia Europeană. Vor exista multe dosare legislative care vor cere un efort major pentru a fi finalizate înainte de alegerile europene din mai 2019. În identificarea formulelor de compromis în cadrul Consiliului UE și în dialogul cu Parlamentul European, Președinția României va asuma responsabilitatea care îi revine în fața Europei celor 500 de milioane de cetățeni, pentru finalizarea Agendei Strategice definite în 2014.

În 2019, un ciclu politic de cinci ani se va încheia, un altul va începe. Măsura în care agenda legislativă din 2014 își va găsi reflectarea în deciziile adoptate până în primăvara lui 2019 va fi unul dintre elementele evaluate în exercițiul democratic al alegerilor pentru Parlamentul European.

Președinția României la Consiliul Uniunii Europene va putea astfel contribui la definirea reperelor următorului ciclu financiar multianual post-2020. Propunerile Comisiei Europene, prezentate în mai-iunie 2018, vor intra într-o fază crucială – poate finală – de negociere politică între ianuarie și iunie 2019. Acest buget multianual va trebui să ofere Uniunii resursele necesare pentru atingerea obiectivelor următorilor șapte ani. Angajamentul Președinției României, atât la nivel politic cât și tehnic, precum și cooperarea cu Consiliul European, Parlamentul European și Comisia Europeană se pot dovedi importante pentru rezultatul final al negocierilor.

Suplimentar acestui angajament, va fi semnificativ efortul cerut Președinției în negocierile celor 37 de dosare de legislație sectorială care trebuie finalizate la timp pentru a permite pregătirea și lansarea utilizării fondurilor UE la 1 ianuarie 2021.

În acest sens, în funcție de decizia liderilor europeni care va fi adoptată la reuniunea Consiliului European din 28-29 iunie 2018, cu privire la rapiditatea angajării procesului de negociere a Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, modul în care se va raporta Președinția României la Consiliul Uniunii Europene la aceste negocieri foarte importante va fi diferit. În ambele situații România rămâne însă pe deplin angajată în depunerea eforturilor necesare pentru a realiza, pe perioada mandatului său, progrese notabile în negocierea Cadrului Financiar Multianual post-2020, astfel încât programele financiare să poată fi începute cât mai repede iar proiectele finanțate să producă efecte pozitive asupra creșterii economice.

La 29 martie 2019, într-unul din cele mai marcante momente ale istoriei construcției europene de la tratatele constitutive din anii ‘50, Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană. Discuțiile privind viitorul Europei după Brexit au început la Consiliul European din Bratislava în 2016. Președintele Consiliului European a avansat aceste discuții, în special pe baza Agendei Liderilor. România va găzdui reuniunea informală a Consiliului European de la Sibiu, în care liderii europeni vor decide prioritățile și direcțiile strategice ale Uniunii pentru următorii ani. România va prezida, de asemenea, Consiliul UE pentru primele trei luni de după momentul ieșirii Marii Britanii din UE.

Într-un an de schimbări pentru Parlamentul European și Comisia Europeană, Președinția României la Consiliul UE va fi unul din punctele de stabilitate și de continuitate la nivelul Uniunii.

Organizând în România reuniunile ministeriale și de înalți funcționari, vom avea ocazia de a propune și încuraja dezbaterile și schimburile de idei pe tematici politice, economice și sociale care vor oferi contextul necesar intrării într-o nouă fază a proiectului european, pentru următorii zece ani.

Proiectarea agendei de lucru a viitoarei Preşedinţii are în centru perspectiva conform căreia orice viziune despre viitor trebuie construită în jurul principiilor fundamentale care au ghidat evoluția Uniunii Europene de-a lungul timpului.

În centrul construcției europene se află cei 500 de milioane de locuitori din statele membre, iar agenda de lucru a Preşedinţiei României la Consiliul UE va avea în prim-plan cetățeanul european.

Eforturile României se vor concentra cu precădere pe dosarele legislative şi nelegislative cu impact direct şi imediat asupra vieţii de zi cu zi a cetăţenilor. Jean Monnet, unul dintre părinții fondatori ai Uniunii Europene, spunea, referindu-se la construcția comunitară, că „Noi nu coalizăm statele, ci unim oamenii”.

Obiectivul tuturor este de a aduce bunăstare și stabilitate cetățeanului european, ori iată că astăzi, mai mult ca oricând, avem nevoie să identificăm acele politici europene care aduc beneficii în viața de zi cu zi a celor pe care îi reprezentăm.

Nu întâmplător, procesul de elaborare a Programului de lucru al viitoarei Președinții a demarat la nivel național printr-o largă consultare și dezbatere publică, facilitată și de crearea unui Forum dedicat acestui scop.

Dincolo de valoarea evidentă a ideilor prezentate cu această ocazie, exercițiul a urmărit transmiterea unui mesaj public cu privire la necesara și așteptata angajare a cetățenilor români în pregătirea exercitării de către România, pentru prima dată, a Președinției Consiliului Uniunii Europene.

Din aceste motive, România va urmări ca, prin activitatea pe care o va desfăşura la Preşedinţia Consiliului UE, să obțină rezultate concrete pentru cetățeni și să pună în valoare beneficiile pe care o Uniune solidară, puternică şi coezivă le poate aduce fiecărui cetăţean în parte.

De asemenea, Preşedinţia României la Consiliul UE va urmări ca politicile Uniunii să se raporteze în permanenţă la principiul coeziunii, între statele membre și între diferitele categorii socio-economice.

Avem în vedere coeziunea atât ca valoare comună europeană, cât şi ca expresie a unităţii între statele şi regiunile din Uniunea Europeană.

După cum se menţionează şi în Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, promovarea convergenței economice, sociale şi teritoriale este esenţială pentru dezvoltarea armonioasă, echilibrată şi durabilă a Uniunii, prin reducerea disparităţilor structurale între diversele regiuni şi promovarea de oportunităţi egale reale pentru toţi cetăţenii.

În prefața la „Cartea Albă privind Viitorul Uniunii”, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, evoca principiul unității statelor membre, menționând faptul că „pe măsură ce decidem încotro ne îndreptăm, ar trebui să ne amintim că Europa a fost întotdeauna în forma ei cea mai bună atunci când am dat dovadă de unitate, de curaj și de convingerea că ne putem croi viitorul împreună”.

În complementaritate cu propunerile liderilor europeni în formularea tematicilor de interes ale Președinției, România are în vedere cetățeanul atât ca sursă, cât și ca finalitate.

Pe de altă parte, la nivel de conținut, preocuparea principală în formularea tematicilor este orientată către măsura în care acestea corespund principiilor înscrise în Tratate și servesc interesele tuturor cetățenilor europeni.

Totodată, prioritățile Președinției României la Consiliul UE sunt corelate cu agenda legislativă a Uniunii Europene pentru a se asigura implementarea lor la nivel european.

Agenda de lucru se va concentra pe patru piloni principali:

(1) asigurarea unei dezvoltări durabile și echitabile pentru toate statele membre, prin intermediul unui nivel sporit de convergență, coeziune, inovare, digitalizare și conectivitate;

(2) menținerea unei Europe sigure;

(3) consolidarea rolului global al UE și

(4) Europa valorilor comune.

În pregătirea și exercitarea Președinției, România menţine un dialog constant cu Parlamentul European, Comisia Europeană, statele membre și actorii sociali pentru a asigura condițiile necesare atingerii acestor obiective ambițioase.

Referitor la primul pilon – asigurarea unei dezvoltări durabile și echitabile pentru toate statele membre – stimularea convergenței în cadrul UE este un obiectiv care trebuie să beneficieze în continuare de o atenție specială, fiind esențială atât pentru creşterea calităţii vieţii cetăţenilor europeni, cât şi pentru apropierea acestora de proiectul european. Toate demersurile întreprinse la nivel european şi naţional ar trebui să fie subsumate obiectivului general comun de a genera convergența reală în întreaga Uniune.

Există un consens larg la nivelul UE privind necesitatea consolidării convergenței între statele membre și între regiuni care să permită, pe de o parte, eficientizarea funcționării pieței unice europene și, pe de altă parte, să asigure un răspuns comun la nivelul UE, în termeni de politici și instrumente instituționale, la obiectivul de consolidare a competitivității UE la nivel global. Stimularea convergenţei la nivelul UE ar avea totodată ca efect implicit crearea premiselor optime pentru creşterea coeziunii europene.

Contextul determinat de Brexit și întărit de perspectiva negocierilor privind viitorul Cadru Financiar și de propunerile de consolidare în continuare a Uniunii Economice și Monetare este unul extrem de favorabil pentru avansarea obiectivelor legate de creștere și convergență.

Dosarele subsumate obiectivului „Europa convergenței”, vor permite României să promoveze o abordare incluzivă, integratoare în avansarea discuțiilor la nivelul UE și să acționeze în direcția stimulării consensului pe o serie de dosare sensibile pentru statele membre.

Continuarea măsurilor în direcția finalizării Uniunii Bancare, precum și dezvoltarea Uniunii Piețelor de Capital vor putea reprezenta o oportunitate pentru România, în calitate de Președinție a Consiliului UE, de a contribui la canalizarea atenției în direcția aprofundării proiectului european, inclusiv din perspectiva unui răspuns eficient și coordonat al Uniunii la evoluțiile în plan internațional.

Din aceeași perspectivă a „Europei convergenței”, dimensiunea socială ar trebui să reprezinte o componentă principală a oricărui efort de creștere a competitivității întregii UE și, astfel, să joace un rol important în toate politicile legate de piața internă.

De asemenea, inovarea are un potențial major de a contribui la crearea de locuri de muncă, creşterea competitivităţii întreprinderilor pe piețele globale, îmbunătățirea calităţii vieții și la generarea de creștere economică durabilă. Din această perspectivă, România are în vedere sprijinirea demersurilor de consolidare a cadrului de sprijin şi stimulare a inovării la nivel european.

În acelaşi timp, avansarea demersurilor pentru definitivarea unei Pieţe Digitale Unice veritabile constituie o prioritate majoră şi deplin justificată de necesitatea evoluţiilor în plan economic, social şi securitar.

Acest lucru trebuie să ia în considerare necesitatea diminuării semnificative a decalajului digital dintre statele membre, dintre diverse regiuni și categorii de cetățeni europeni și între diverse sectoare industriale.

Realizarea obiectivului de aprofundare a Pieței Interne, obiectiv asumat și agreat politic la nivelul Uniunii Europene, va fi sprijinită de România, o prioritate a Preşedinţiei României la Consiliul UE urmând a viza asigurarea unei funcţionalităţi depline, corecte şi eficiente a acesteia, inclusiv din perspectiva celor patru libertăţi fundamentale – persoane, bunuri, servicii şi capitaluri.

Totodată, funcționarea eficientă a Uniunii Europene și atingerea obiectivelor economice, sociale și de securitate depind de menținerea competitivității industriei europene și de asigurarea unui nivel adecvat de interconectare pe Piața Internă, o prioritate justificată de evoluțiile la nivel european, în special în domeniile energiei, transporturilor și telecomunicațiilor.

Din această perspectivă, una dintre prioritățile majore ale României va viza dezvoltarea și crearea, atunci când acestea lipsesc, a legăturilor funcționale dintre Est și Vest/Nord și Sud, pentru a permite, pe de o parte, accesul nediscriminatoriu la resursele și beneficiile aderării la UE și, pe de altă parte, susținerea, într-o manieră durabilă, a competitivității sporite a economiei europene.

Asigurarea unei bune conectări a statelor din Europa Centrală și de Sud-Est cu alte regiuni europene poate fi atinsă inclusiv printr-o vizibilitate mai mare acordată strategiilor macro-regionale, respectiv prin relansarea Strategiei UE pentru Regiunea Dunării.  În acest context, suprapunerea mandatului României la Preşedinţia Consiliului UE, din primul semestru 2019, peste mandatul României la Președinția rotativă a Strategiei UE pentru Regiunea Dunării, între octombrie 2018 – octombrie 2019, oferă oportunitatea de a promova pe agenda UE valoarea adăugată a cooperării regionale și a dezvoltării coeziunii teritoriale, economice și sociale prin intermediul strategiilor macro-regionale, respectiv a Strategiei UE pentru Regiunea Dunării.

Din perspectiva competitivității, dezvoltarea Pieței Interne impune, totodată, consolidarea politicii industriale a Uniunii Europene. Industria europeană are nevoie de o politică pe termen lung, cu orizont cel puţin până în anul 2030, care să aibă în vedere diversitatea actualei baze industriale din UE, precum şi impactul determinat de evoluţia digitalizării şi inteligenţei artificiale.

Al doilea pilon – Securitatea internă a Uniunii Europene reprezintă unul dintre elementele de interes prioritar pentru România și se va regăsi în centrul preocupărilor noastre.     

Asigurarea securității frontierelor externe reprezintă una dintre cele mai importante garanții pentru funcționarea eficientă a spațiului de libertate, securitate și justiție, iar implementarea mecanismului de evaluare Schengen, a sistemelor informatice dezvoltate la nivelul UE și interoperabilitatea acestora vor fi subiecte deosebit de importante pe agenda noastră.

Vom încerca să explorăm noi modalități de abordare a acestei teme, de aceea, subiectul gestionării într-o manieră coerentă și unitară a fluxurilor migratorii va rămâne unul important.

Urgenţele pe care statele membre sau Uniunea le-au gestionat în ultimii ani au arătat că un răspuns imediat eficient necesită o cooperare inter-agenții mai strânsă și o concentrare a efortului pentru salvarea victimelor și acordarea asistenței medicale de urgență.

Alături de implementarea adecvată a acestor măsuri în plan intern, vor trebui evaluate modalitățile de consolidare a cooperării cu statele din afara Uniunii în domeniul securității, având în vedere că o serie de provocări la adresa siguranței nu cunosc frontiere referindu-mă aici la combaterea atacurilor cibernetice, combaterea fenomenului radicalizării sau prevenirea activității teroriste.

Într-o lume a digitalizării accelerate, România este interesată să lucreze pe subiectul protejării siguranței cetățenilor în spațiul virtual. Revizuirea Strategiei UE pentru securitate cibernetică a creat o bază bună pentru îmbunătățirea cooperării la nivel european în materie, dar sunt necesare eforturi suplimentare pentru a consolida rezistenta Uniunii la atacuri cibernetice.   

Securitatea cibernetică nu mai poate fi considerată doar o opțiune iar politicile publice și orice proiect referitor la societatea informațională trebuie să ia în considerare componenta securității cibernetice.

Nu în ultimul rând, România va fi în ipostaza de a putea contribui la avansarea unei viziuni privind viitorul securității Europei, prin trasarea unor obiective strategice vizând spațiul de libertate, securitate și justiție pentru orizontul post-2020.

În acest context, profilul global al UE va depinde în mod fundamental de ritmul de implementare a Strategiei Globale și de eficiența diverselor instrumente subsumate acesteia.

Pentru eficiența acțiunii externe a UE, România va urmări consolidarea inițiativelor în derulare, care, între altele, vizează dezvoltarea capabilităților de apărare ale UE precum, Procesul Anual de Analiză Coordonată a Apărării – CARD, Fondul European de Apărare, Cooperarea Structurată Permanentă – PESCO, promovând un parteneriat mai strâns UE-NATO. O atenţie specială va fi acordată coordonării civil-militare, care reprezintă un domeniu de excelență al UE, ceea ce presupune continuarea activităților pe linia perfecționării capabilităților civile ale UE.

România va continua activitățile pe linia întăririi rezilienței, combaterii amenințărilor hibride și întăririi capacității de comunicare strategică, inclusiv de o manieră integrată.

O atenție deosebită va fi acordată componentei externe a Cadrului Financiar Multianual, respectiv viitoarelor instrumente financiare de asistență externă, și identificării opțiunilor de adaptare a metodelor de lucru ale Consiliului. Obiectivul vizează creșterea eficienței programelor derulate în contextul acțiunii externe a UE, în conexiune cu perspectivele bugetare care pot fi utilizate.

Pentru consistența politicii UE în vecinătate, Parteneriatului Estic va constitui, la rândul său, o prioritate a Președinției, inclusiv prin prisma faptului că în timpul acestui mandat se vor împlini 10 ani de la inițierea acestuia. Din punct de vedere tematic, Președinția română va acorda atenție extinderii beneficiilor Acordurilor de Comerț Liber în vigoare sau interconectivității cu statele cele mai avansate din Parteneriatul Estic.

Un accent particular va fi pus pe consolidarea răspunsurilor concrete pe care UE le-ar putea oferi aspirațiilor europene ale Republicii Moldova.

Conexată cu această idee, Președinția va urmări să contribuie la conștientizarea largă a beneficiilor susținerii de către cetățeni și autorități a obiectivului european, pledând pentru asigurarea condițiilor necesare menținerii în parametri credibili a perspectivei europene a Republicii Moldova.

Este importantă reafirmarea şi consacrarea importanţei Mării Negre pe agenda UE, inclusiv din perspectiva avansării proiectelor din cadrul Inițiativei celor Trei Mări sau a revigorării Sinergiei Mării Negre în viitor.

Sunt vizate atât planul vizibilității politice, cât și cel al implicării concrete a UE în proiecte regionale de succes.

Pentru onorarea angajamentelor UE, România va acorda o atenție specială sprijinirii perspectivei europene a Balcanilor de Vest, prin imprimarea unui nou suflu politicii de extindere, respectiv prin sprijinirea eforturilor de reformă, democratizare și reconciliere a societății în Balcanii de Vest. Aceasta reprezintă o investiție în stabilitatea și prosperitatea regională, constituind un interes strategic în plan mai larg, pentru Uniune, dar și pentru România, ca stat în proximitatea imediată, bine plasat în a promova și susține eficient beneficiile multiple ale aderării la UE. În ceea ce priveşte parteneriatul transatlantic, liniile de acțiune vor urmări reflectarea importanţei cruciale a relaţiei transatlantice în păstrarea ordinii multilaterale globale, importanţa consolidării dreptului internaţional şi rolul UE în sprijinirea multilateralismului eficient la nivel regional.

De asemenea, amplificarea relației UE-ONU se impune ca urmare a priorităților comune în materie de consolidare a guvernanței globale, dezvoltarea durabilă și promovarea păcii.  Exercitarea Preşedinţiei României la Consiliul UE și profilul solid al României în cadrul ONU favorizează formularea unor obiective în vederea stimulării cooperării UE-ONU, pe mai multe dimensiuni, de la menținerea păcii la implementarea Agendei 2030 şi prin însuşirea rolului de promotor în ceea ce priveşte pregătirea raportului UE pentru Forumul Politic la Nivel Înalt din 2019 privind evaluarea implementării Agendei 2030.

În final, în exercitarea mandatului de Preşedinție a Consiliului UE, România va urmări promovarea coeziunii, ca valoare comună a UE, subliniind importanța fundamentelor construcției europene în reclădirea încrederii cetățenilor.

Promovarea valorilor înscrise în Tratate, precum coeziunea, egalitatea, libertatea, democrația, demnitatea umană, dreptatea, solidaritatea, poate contribui la combaterea discursurilor eurosceptice, populiste, naționaliste, rasiste, xenofobe și antisemite și asigura un sprijin real pentru proiectul european.

De asemenea, utilizarea durabilă a potențialului local în cadrul politicilor de dezvoltare reprezintă un alt deziderat ce trebuie susținut în cadrul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

În contextul globalizării, particularităţile locale asigură identitate comunităţilor, dar în acelaşi timp, reprezintă mijloace de atragere a activităţilor economice.

În acest sens, România, în calitate de Preşedinție a Consiliului UE va susţine ferm eforturile îndreptate înspre obiectivul unei Uniuni mai democratice, cu scopul de a asigura egalitatea de tratament la care aspiră toate statele membre și toți cetățenii europeni, de a apropia procesul decizional de la Bruxelles mai mult de cetățeni și de a eficientiza funcționarea UE.

În exercitarea mandatului său, România va urmări asigurarea unei președinții eficiente, prin asumarea rolului de mediator imparțial și de facilitator de consens în îndeplinirea atribuțiilor legate de prezidarea lucrărilor Consiliului şi avansarea agendei europene.

România va acționa ca un partener activ și constructiv, având ca premisă o abordare unitară, transparentă, incluzivă, favorabilă continuării consolidării proiectului european, susținută de autoritățile române, de cetățeni şi de societate în ansamblul ei.

Doamnelor și domnilor,

Acești patru piloni nu sunt exclusivi. Se pot adauga si alte propuneri. Important este ca la finalul acțiunii noastre să reușim să impunem aceste obiective pe agenda europeană și să regăsim rezultatele demersurilor noastre în deciziile luate de instituțiile europene.

Președinția României la Consiliul Uniunii Europene este doar un pas în încercarea noastră de a crește profilul european al României și a ne ridica la nivelul responsabilităților care revin unei țări a cărei pondere în plan european va fi și mai mare după Brexit.

În final, doresc să mulțumesc încă o dată Secretariatului General al Consiliului, Comisiei Europene, Parlamentului European, precum și celorlalte președinții rotative pentru colaborarea fructuoasă, din care am avut foarte multe de învățat. Având convingerea că numai „unirea face puterea” – vă adresez  invitația de a continua să lucrăm împreună pentru a avea o Președinție de succes a României la Consiliul Uniunii Europene!

Vreau, de asemenea, să mulțumesc tuturor liderilor și reprezentanților formațiunilor politice din Parlament pentru că, în urmă cu câteva săptămâni, cele două comisii pentru afaceri europene ale Senatului și Camerei Deputaților și Comisia specială comună pentru pregătirea activităților parlamentare necesare pregătirii Președinției Consiliului Uniunii Europene au oferit susținerea lor, în unanimitate, pentru temele rezultate în urma procesului de consultări publice realizate în ultimul an.

Pentru că anul acesta sărbătorim Centenarul Marii Uniri, cred că este obligatoriu să urmăm exemplul înaintașilor noștri arătând că în jurul proiectelor de interes național reușim să depășim diferențele pentru a arăta partenerilor europeni și cetățenilor pe care îi reprezentăm ceea ce este capabilă să facă România pentru buna reușită a proiectului european.

Să nu ratăm șansa care ni se oferă, să ne alăturăm eforturile, să îndrăznim mai mult pentru o Românie europeană și puternică!

Vă mulțumesc!

Related posts

Promovarea procesului de modernizare a Organizației Mondiale a Comerțului, o prioritate pentru activitatea MMACA la Geneva

Alexandru Stefan

Prezentarea Programului de Lucru al Președinției României la Consiliul Uniunii Europene în Parlamentul României

Iulian Anghel

Vizita prim-ministrului Viorica Dăncilă la Strasbourg

Alexandru Stefan