România și Uniunea Europeană

Exercitarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene

romania-si-uniunea-europeana

foto: Shutterstock

România este în plin proces de pregătire a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, pe care o va exercita începând cu 1 ianuarie 2019, pentru șase luni, într-o perioadă ce va fi marcată de o maximă responsabilitate pentru definirea viitorului Uniunii, odată cu finalizarea procesului Brexit, precum şi de o încărcătură simbolică în care cetăţenii europeni să aibă sentimentul unităţii, solidarităţii şi al viitorului comun.

Deținerea acestui mandat, o premieră pentru țara noastră, va reprezenta atât o provocare fără precedent, cât și o oportunitate pe măsură. România se va afla astfel în centrul procesului decizional european, având un rol important în facilitarea procesului de reflecție asupra modului de dezvoltare și consolidare a proiectului european, a procesului de negociere pentru dezvoltarea acquis-ului comunitar și, implicit, pentru consolidarea cooperării între statele membre ale Uniunii. Asumarea, pentru o perioadă de șase luni, a Președinției Consiliului Uniunii Europene este o obligație ce decurge din calitatea de stat membru și presupune un efort excepțional în direcția consolidării unei viziuni naționale cu privire la viitorul Uniunii Europene și creșterii capacității administrative necesare exercitării acestui mandat.

În exercitarea mandatului său, Președinția României la Consiliul Uniunii Europene trebuie să acționeze ca un mediator imparţial, fiind responsabilă de avansarea negocierilor Consiliului privind legislația Uniunii, de asigurarea continuității agendei europene și de buna cooperare dintre statele membre şi instituțiile europene. Însă, în calitatea sa de Președinte al Consiliului Uniunii Europene, România va avea posibilitatea de a-și imprima viziunea națională asupra dezbaterilor strategice privind viitorul proiectului european, de a contribui în mod direct la procesul de consolidare a acestuia şi de a promova pe agenda europeană unele dosare pe care țara noastră le consideră importante.

Președinția României la Consiliul Uniunii Europene se va derula într-un context european și internațional complex, agenda politică a acesteia urmând a fi în strânsă legătură cu evoluția unor dosare cu miză majoră la nivelul Uniunii. În acest moment cele mai vizibile dintre acestea, dincolo de dosarele legislative ordinare, apar a fi, în principal, procesul Brexit și cadrul financiar multianual. Pentru asigurarea continuităţii activităţii Consiliului pe o perioadă mai lungă de timp, statele membre care deţin preşedinţia lucrează împreună, în grupuri de trei, denumite Trio-uri. România va deschide Trio-ul de Președinții din care mai fac parte Finlanda și Croația.

Coordonarea procedurilor și proceselor pe o perioadă de 18 luni este importantă pentru succesul implementării obiectivelor strategice ale Consiliului Uniunii Europene şi implicit al negocierilor inițiativelor legislative în format inter-instituțional. În acest context, coordonarea, în cadrul demersului de elaborare a Programului comun de lucru al Trio-ului de Preşedinţii, cu priorităţile fixate de Consiliul European, cu obiectivele politice definite de Parlamentul European şi cu Programul de lucru al Comisiei Europene este de maximă importanță.

România a început drumul său către Uniunea Europeană la 1 februarie 1993, dată la care a fost semnat Acordul de Asociere a României la Uniunea Europeană, document intrat în vigoare doi ani mai târziu. România depunea oficial cererea de aderare la Uniune în iunie 1995, iar în decembrie 1999, Consiliul European decidea deschiderea negocierilor de aderare cu România, alături de alte şase state. Oficial, negocierile au fost deschise la 15 februarie 2000.

Negocierile de aderare au fost încheiate la nivel tehnic în cadrul Conferinţei de Aderare la nivel ministerial din 14 decembrie 2004, decizie confirmată de Consiliul European de la Bruxelles din 16-17 decembrie din acelaşi an. În acelaşi timp, Consiliul a reafirmat şi calendarul de aderare: aprilie 2005 – semnarea Tratatului de Aderare; 1 ianuarie 2007 – aderarea efectivă.

În perioada 1998-2006, Comisia Europeană a prezentat anual documente de evaluare privind parcursul european al României, aceste documente fiind de două tipuri: rapoarte privind stadiul pregătirilor în vederea aderării şi, respectiv, după semnarea Tratatului de Aderare, rapoarte comprehensive de monitorizare în care era prezentat stadiul îndeplinirii angajamentelor asumate de România în negocierile de aderare. La 25 aprilie 2005, la Luxemburg, a fost semnat Tratatul de aderare a României şi Bulgariei la UE, de către România şi Bulgaria şi de către reprezentanţii statelor membre ale Uniunii. Astfel, de la 1 ianuarie 2007, România a devenit stat membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. România este reprezentată în cadrul instituţiilor şi organelor Uniunii Europene – Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană, Parlamentul European, Comitetul Economic şi Social European, Comitetul Regiunilor, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, Curtea de Conturi – prin membri desemnaţi/aleşi, încă de la aderarea sa.

Ultimele știri

CHESTIONAR

Pregătirea Președinției României la Consiliul Uniunii Europene

România în imagini

Legături utile