Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene
      

Reuniunea Conferinței Președinților Parlamentului European și a Guvernului României

Întrevederea premierului Viorica Dăncilă cu președintele Parlamentului European, Antonio Tajani

Alocuțiunea premierului Viorica Dăncilă în cadrul reuniunii Conferinței Președinților Parlamentului European și a Guvernului României

Viorica Dăncilă: Domnule președinte al Parlamentului European, Antonio Tajani, domnilor președinți ai grupurilor politice, stimați oficiali europeni, bun venit în România, bun venit la Guvernul României. Ne bucură prezența dumneavoastră astăzi aici, în an centenar, an în care România sărbătorește 100 de ani de la Marea Unire. Ne bucură prezența dumneavoastră aici, prima vizită premergătoare preluării Președinției Consiliului Uniunii Europene de către România, la 1 ianuarie 2019. Discuțiile pe care le vom avea astăzi, discuții axate pe subiecte importante pentru Uniunea Europeană, dar și celelalte subiecte legate în principal de pregătirea României pentru preluarea Președinției Consiliului Uniunii Europene, cred că vor aduce plusvaloare și, în același timp, ne vor ajuta să vedem punctele comune atât în ceea privește viitoarea Președinție a Consiliului Uniunii Europene cât și din punct de vedere al Parlamentului European. Vreau să vă asigur, încă de la început, că România este pregătită pentru a prelua Președinția Consiliului Uniunii Europene. Suntem pregătiți atât din punct de vedere organizatoric și logistic, cât și din punctul de vedere al programului pe care îl avem pentru preluarea președinției.

Fotografia de familie

Declarații de presă comune ale premierului Viorica Dăncilă și președintelui Parlamentului European, Antonio Tajani

Viorica Dăncilă: Bună ziua. Avem plăcerea de a găzdui astăzi la București, pe președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, conferința președinților din care fac parte toți liderii grupurilor politice din Parlamentul European, precum și înalți oficiali europeni. Această reuniune se înscrie în seria întâlnirilor premergătoare preluării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene, la 1 ianuarie 2019. I-am asigurat pe invitații noștri, l-am asigurat pe domnul președinte Antonio Tajani, că suntem pregătiţi pentru preluarea preşedinţiei, că ne aflăm în grafic atât în ceea ce priveşte pregătirea organizatorică şi logistică, cât şi în ceea ce priveşte programul preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene. Programul îl vom adopta, forma finală se va vota, în scurt timp, în Parlamentul României. L-am asigurat că România îşi propune să aibă o preşedinţie ambiţioasă, dar şi realistă. Spun ambiţioasă pentru că ne dorim să dăm un răspuns pozitiv la provocările existente la nivel european, că ne propunem să soluţionăm cât mai multe dosare aflate pe masa de lucru a preşedinţiei, dar, în acelaşi timp, realistă, pentru că acest lucru şi multe dintre aceste provocări nu depind numai de România, depind de un acord politic, o codecizie între instituţiile europene, mă refer la Parlamentul European, Comisia Europeană şi, bineînţeles, Consiliul European. Am vorbit despre principalele provocări existente la nivel european. Şi mă refer la Brexit, la viitorul Uniunii Europene post Brexit, şi, în acest sens, am evidenţiat summitul de la Sibiu din 9 mai 2019, provocări legate de Cadrul Financiar Multianual, şi, în acest sens, o importanţă deosebită o au discuţiile care vor avea loc la următorul Consiliu European, cel din luna decembrie, la probleme legate de politicile tradiţionale, politica de coeziune şi politica agricolă comună, dar am adus în prim-plan şi aspecte legate de politica de apărare, politica de securitate, migraţia, terorismul, problemele legate de tineret.

Am evidenţiat faptul că România va fi un mediator imparţial şi facilitator de consens, România va avea o mare deschidere către dialog, către cooperare cu instituţiile europene, către o cooperare constructivă cu toate grupurile politice. Trebuie să dăm un răspuns pe care îl aşteaptă cetăţenii europeni, un răspuns pliat pe realitatea europeană, răspunsuri care să unească şi nu să dividă Europa şi acest lucru nu îl putem face decât împreună. Având în vedere faptul că, pe perioada preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene deţinută de către România, se închide Agenda Strategică 2014-2019, aşteptările sunt foarte mari, iar răspunsurile pe care le vom da sunt cele pe care le aşteaptă toate instituţiile europene, pe care le aşteaptă toate statele membre, răspunsuri aşteptate de către cetăţenii europeni. În ceea ce priveşte programul preşedinţiei, am reliefat faptul că ne axăm pe patru piloni principali: o Europă coezivă, siguranţa Europei, creşterea rolului global al Europei, dar, în acelaşi timp, şi promovarea valorilor europene. În acelaşi timp, o atenţie deosebită o vom acorda Balcanilor de Vest, dar şi Parteneriatului Estic. În programul nostrum, acordăm atenţie Strategiei Dunării, mai ales că, de la 1 noiembrie anul acesta, România a preluat şi preşedinţia SUERD. Sunt multe probleme, suntem conştienţi că, pe masa de lucru a preşedinţiei, avem peste 200 de dosare legislative şi non-legislative, care aşteaptă un răspuns pozitiv. Am reliefat, legat de aceste dosare, faptul că fiecare minister ştie ce are de făcut, ştie ce dosare are în lucru, ştie că trebuie să meargă la trilog împreună Comisia şi Parlamentul şi că are o prioritizare a acestor dosare. Pentru noi, este un examen. România deţine pentru prima dată preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Sperăm ca acest examen să îl trecem cu succes, iar succesul nostru nu va fi numai al României, va fi al întregii construcţii europene, va fi al tuturor instituţiilor europene şi, pentru acest lucru, vreau să mulţumesc anticipat preşedintelui Parlamentului European, Antonio Tajani, pentru deschidere, pentru deschidere către dialog, pentru sprijin. Vreau să mulţumesc Comisiei Europene pentru încrederea pe care o are în România în ceea ce priveşte preluarea şi exercitarea preşedinţiei. Mulţumesc încă o dată oaspeţilor noştri şi sperăm ca această primă reuniune, în care am reuşit să aducem în prim plan multe din subiectele europene, să fie prima dintr-o serie de întâlniri pe care trebuie să le avem aici la Bucureşti, la Bruxelles, la Strasbourg sau la Luxemburg. Mulţumesc. Domnule preşedinte aveţi cuvântul.

Antonio Tajani: În primul rând, mulțumesc Guvernului român, premierului român, pentru primirea pe care ne-a facut-o aici, la București. Este o primă întâlnire pe care o avem pentru a pregăti președinția română. Așa cum a spus si doamna prim-ministru, ne dorim ca această președinție să fie un succes, o reușită nu doar pentru țara dumneavoastră, ci și pentru întreaga Uniune Europeană. Sunt foarte multe dosare pe care trebuie să încercăm să le soluționăm, așa cum a reamintit și doamna prim-ministru, în cadrul reuniunii de astăzi.    

A fost prima, am avut întâi o reuniune bilaterală, după aceea, am avut această reuniune cu membrii Guvernului şi cu Conferinţa grupurilor parlamentare din Parlamentul European. Am discutat despre Brexit, am discutat despre priorităţile Parlamentului European, priorităţi care trebuie să fie avute în considerare şi să fie considerate în acest acord. E vorba despre drepturile cetăţenilor europeni din Marea Britanie, 3,6 milioane, deci, de cetăţeni europeni care trăiesc în Marea Britanie, 3,6 milioane de cetăţeni europeni care trăiesc în Marea Britanie; de asemenea, sunt importante drepturile cetăţenilor britanici de pe teritoriul UE. Trebuie menţinute de asemenea angajamentele luate de Marea Britanie pentru Cadrul Financiar Multianual 2013-2020. Şi, un al treilea punct, frontiera dintre Irlanda de Nord şi Republica Irlandeză. Trebuie garantată pacea, trebuie garantată respectarea acordului din Vinerea Mare, binecunoscutul acord, însă această frontieră trebuie să fie flexibilă şi trebuie să împiedice intrarea pe teritoriul Uniunii Europene a unor produse alimentare sau altele care să nu fie dăunătoare cetăţenilor noştri. Trebuie evitată intrarea unor produse care să facă o concurenţă neloială agriculturii şi industriei noastre agroalimentare. Vom colabora pentru a atinge un obiectiv. Cu toţii avem încredere în negociatorul Barnier şi sperăm să se ajungă la un acord pozitiv. Parlamentul European va trebui să aibă ultimul cuvânt de spus, însă vom colabora strâns cu preşedinţia română şi cu Comisia Europeană pentru a putea proteja interesele cetăţenilor europeni. Un alt subiect foarte important pentru noi – şi aici am solicitat colaborarea guvernului român pentru a obţine o soluţie pozitivă – e vorba de migraţie şi, mai ales, de pachetul cu cele şapte propuneri, care conţine şi reformarea Regulilor de la Dublin. După cum ştiţi, Parlamentul a adoptat un text legislativ. Acum ne dorim ca şi Consiliul, la rândul său, să poată accepta propunerile noastre, chiar dacă va fi vorba eventual de un compromis. Însă pentru a obţine acest lucru avem nevoie de o acţiune hotărâtă şi determinată din partea guvernului român. În timpul reuniunii, astăzi, am primit asigurări că Guvernul de la Bucureşti se va inplica din răsputeri pentru a soluţiona această soluţie şi ţin să-i mulţumesc doamnei prim-ministru.

Încă o chestiune importantă, migraţia. Parlamentul European şi doreşte să se facă investiţii în Africa. Prin intermediul unei strategii pe care noi am numit-o „Planul Marshall pentru Africa”, însă e clar că nu doar migraţia e o sursă de îngrijorare – ne gândim la securitatea frontierelor noastre externe, ne gândim la combaterea terorismului, deci e important ca Africa să devină un continent stabil.

Un alt subiect pe care l-am discutat: Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Am primit garanţii din partea guvernului român în ceea ce priveşte eforturile de a găsi cel puţin un acord în ceea ce priveşte cadrul financiar general. Noi insistăm ca statele membre să nu amâne acest dosar după alegerile europene, deoarece este corect ca cetăţenii să ştie ce intenţii are Uniunea Europeană pentru viitorul ei. Deci, noi ne dorim să apropiem din ce în ce mai mult cetăţenii, de instituţiile europene. Ştiţi că există această problemă. Foarte mulţi cetăţeni se simt îndepărtaţi de instituţiile europene şi de aceea este nevoie de nişte soluţii concrete în această privinţă.

Sunt de acord cu ceea ce spunea adineauri doamna prim-ministru în legătură cu politica agricolă şi în legătură cu fondurile de coeziune. În Parlamentul European, există o rezistenţă foarte mare împotriva propunerilor făcute de Comisia Europeană cu privire la Politica Agricolă Comună şi s-ar putea ca aceste propuneri să fie respinse până la urmă de Parlamentul European. Vom vedea ce se va întâmpla, însă avem mari reţineri în ceea ce priveşte conţinutul. Parlamentul nu îşi doreşte să se reducă fondurile la Politica Agricolă Comună şi, la fel, apărăm şi Politica de Coeziune a Uniunii Europene. Bineînţeles, va trebui să colaborăm foarte intens cu preşedinţia română, pentru a obţine rezultate pozitive. Noi ne dorim să existe resurse proprii pentru bugetul european. Vrem ca bugetul să crească de la 1,1 la 1,3 din PIB-ul comunitar şi vrem să o facem fără să cerem bani în plus statelor membre. De pildă, noi suntem pentru instituirea unei taxe asupra activităţii marilor giganţi internet. S-au discutat aceste aspecte. S-a discutat şi despre securitatea externă. Şi în ceea ce priveşte respectarea regulilor cu privire la statul de drept şi în ceea ce priveşte apărarea valorilor fondatoare ale Uniunii Europene, despre drepturile omului, acestea trebuie respectate în toate ţările Uniunii Europene şi, de asemenea, am spus că trebuie întreprinse acţiuni pentru a le apăra în alte părţi – mă gândesc la Venezuela, la Nicaragua, mă gândesc la alte regiuni unde, din păcate, libertatea presei, de pildă, este limitată. În următoarele luni, Uniunea Europeană îşi va face auzit glasul în această privinţă. Deci, această primă reuniune a fost o reuniune pe care o consider pozitivă, mai ales pentru că guvernul român şi-a luat angajamentul să sprijine anumite iniţiative ale Parlamentului European, mă gândesc, de pildă, la Acordul de la Dublin, la reformarea sistemului Dublin, mă gândesc, de asemenea, la găsirea unui acord politic cu privire la buget. Deci, este un semnal de mare disponibilitate pe care ni-l transmite Guvernul României. Suntem pregătiţi să colaborăm cu următoarea preşedinţie. Pe 9 mai vom fi la Summitul de la Sibiu, când vom avea ocazia de a lansa şi un mesaj /puternic/ faţă de alegători, deoarece noi ne dorim ca participarea la aceste alegeri europene să fie cât mai ridicată. Un ultim lucru pe care aş vrea să îl spun, cred că a venit momentul să accelerăm aderarea României la Zona Schengen, deoarece, pentru a garanta mai bine frontierele noastre şi securitatea noastră, anumite ţări care încă sunt în aşteptare trebuie să intre cât mai repede în Zona Schengen.

Prânz de lucru oferit de premierul Viorica Dăncilă în onoarea președintelui Parlamentului European, Antonio Tajani

This website uses cookies. By continuing to use the site you are agreeing to its use of cookies.